Vocatie succesorala. Reprezentare succesorala.

 

Partaj succesoral

SENTINŢA CIVILĂ NR. 733 din data de 09.02.2011 – partaj succesoral –

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la data de 26.03.2008 sub nr. 1969/279/2008, reclamanţii xx şi xx au chemat în judecată pe pârâţii xx solicitând să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire la averea rămasă de pe urma defuncţilor xx.

Deasemenea au solicitat să se constate că au vocaţie succesorală la succesiunea celor doi defuncţi în calitate de strănepoţi de fiică şi nepoată predecedate ,după bunica maternă ,xx şi după mama acestora, xx.

Totodată au solicitat anularea parţială a certificatelor de moştenitor nr. 1099/1986 emis după xx şi nr. 142/2002 emis după defuncta xx motivat de faptul că nu figurează în aceste certificate.

Reclamanţii au mai arătat că solicită să se constate că masa succesorală este compusă din mai multe trupuri de teren care urmează a fi enumerate iar la formarea loturilor să se aibă în vedere opţiunile acestora.

În motivare cererii , s-a învederat că sunt strănepoţi de fiică ai celor doi decujus, că mama acestora, xx, a decedat la data de 22.04.1997 iar anterior decedase bunica maternă , xx.

Mai precizează că în 1986 decedase străbunicul , xx iar după decesul mamei a intervenit şi cel al străbunicii şi că deşi pârâţii cunoşteau existenţa lor nu au menţionat acest fapt în faţa notarului public, nu s-a numit un reprezentant legal şi nu au fost chemaţi pentru a-şi exprima consimţământul.

Reclamanţii arată că masa de partaj se compune din mai multe suprafeţe de teren şi o casă compusă din trei camere , o bucătărie şi un grajd, toate situate în intravilanul satului Slobozia ,oraş Roznov , judeţ Neamţ şi că acestea se găsesc în posesia pârâţilor care au şi vândut o parte din ele.

În drept ,au invocat disp.art. 112 şi urm. Cod procedură civilă , art. 657-667 Cod proc.civilă şi art. 728 şi 841 Cod civil .

În dovedire, au fost anexate ,în copie ,următoarele înscrisuri : acte de stare civilă , certificat de moştenitor nr. 1099/1987, certificat de moştenitor nr. 142/22.10.2002.

Prin întâmpinarea formulată , reclamanta xx a solicitat respingerea acţiunii ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.

Aceasta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor motivată de lipsa vocaţiei succesorale concrete la succesiunea celor doi străbunici, xx .

Se arată că xx a decedat la data de 2.08.1986 având moştenitori pe xx ,soţie supravieţuitoare , xx ,xx (bunicul reclamanţilor , decedat în anul 2002), xx , xx .

Totodată precizează că la data decesului străbunicului , reclamanta xx nu era născută şi nu avea capacitate succesorală şi implicit nici vocaţie succesorală concretă iar reclamantul xx nu putea veni la moştenirea străbunicului său cât timp bunicul său trăia şi nu avea în consecinţă vocaţie succesorală concretă .

Cât priveşte succesiunea lui xx , pârâta arată că ambii reclamanţi nu aveau vocaţie succesorală concretă deoarece xx era în viaţă.

De asemenea ,aceasta menţionează că reclamanţii prezintă date eronate privitoare la autorii lor deoarece menţionează în mai multe fraze că bunica lor , xx este decedată ,or,aceasta este în viaţă şi are 65 de ani, fapt care dovedeşte că deşi reclamanţii doresc averea străbunicilor nici măcar nu cunosc că bunica lor este în viaţă şi că bunicul lor trăia la data decesului străbunicilor şi că deşi au fost anunţaţi , nu au vrut să participe la înmormântarea şi pomenirile ulterioare ale bunicului.

Odată cu întâmpinarea , la dosarul cauzei au fost depuse : arbore genealogic şi acte de stare civilă.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat, reclamanţii au solicitat respingerea excepţiei invocate învederând că pârâta omite orice discuţie despre reprezentarea succesorală care operează în cauză .

Au precizat că succesiunea străbunicului a fost acceptată în nume propriu de către bunicul acestora ,cota sa ideală fiind culeasă de mama lor şi că vin prin reprezentarea acesteia la moştenire.

Referitoare la succesiunea după xx ,reclamanţii precizează că instituţia reprezentării este mult mai evidentă în condiţiile în care au urcat în locul util al mamei acestora care în anul 1999 era decedată.

În cadrul probei cu înscrisuri ,la dosarul cauzei au mai fost depuse declaraţiile autentificate ale xx (filele 54-57), adresa nr. 3668/2.06.2009 emisă de Primăria Oraşului Roznov, certificat de moştenitor nr. 142/22.10.2002, cerere pentru deschiderea procedurii succesorale, act de partaj voluntar, acte de stare civilă(filele 78-95).

Prin încheierea din data de 10.06.2009 instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamanţilor constatând că în ceea ce priveşte succesiunea lui xx , străbunicul reclamanţilor, aceştia vin la moştenire prin retransmitere ,reţinând că bunicul acestora era în viaţă la data decesului străbunicului iar referitor la cea a străbunicii, reclamanţii pot veni la moştenire prin reprezentarea mamei precedecate.

La data de 9.09.2009, pârâta Matei Elena Adriana a invocat excepţia neaccepării moştenirii în termenul de şase luni de către reclamanta xx precizând că în cazul persoanelor lipsite de capacitate sau cu capacitate restrânsă ,trebuie să se exercite opţiunea prin reprezentantul legal ,respectiv cu încuviinţarea acestuia.

Precizează că reclamanta ar fi trebuit să accepte moştenirea lăsată de bunic, străbunică şi străbunic prin intermediul tatălui şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare, însă tatăl acesteia nu a acceptat în numele reclamantei moştenirea.

Totodată a invocat aceeaşi excepţie şi faţă de reclamantul xx menţionând că la data decesului bunicului , în anul 2002 acesta era major şi nu a acceptat moştenirea nici expres şi nici tacit. A precizat deasemenea că ambii reclamanţi au stat în pasivitate toată perioada după decesul autorilor acestora .

Pârâta a solicitat deasemenea introducerea în cauză în calitate de moştenitor şi a bunicii reclamanţilor xx şi a tatălui acestora , xx.

Prin precizarea formulată la data de 10.03.2010 , reclamanţii au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a bunicii materne , xx precum şi respingerea excepţiei invocate învederând că după decesul mamei , sora acesteia a făcut tot posibilul pentru a-i îndepărta de la moştenire ,pârâţii evitând ,cu rea credinţă,citarea acestora în faţa notarului public.

La data de 14.04.2010 s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâţi a lui xx şi x , reţinându-se că primul culege prin retransmitere moştenirea lui xx, străbunicul reclamanţilor iar xx vine tot prin retransmitere la moştenirea ambilor defuncţi.

Totodată , în baza disp.art. 137 alin.2 din Codul de procedură civilă s-a dispus unirea cu fondul a excepţiei prescripţiei dreptului de opţiune succesorală , calificată astfel de instanţă.

În baza disp.art. 129 alin.5 din Codul de procedură civilă în cauză au fost solicitate în copie certificată actele care au stat la baza întocmirii certificatelor de moştenitor , fiind comunicate în acest sens înscrisurile respective de către Biroul Notarului Public Ana Ioniţă şi Arhivele Naţionale- Servicoul judeţean Neamţ.(filele 168-185 dosar).

În cauză a fost administrată deasemenea proba cu declaraţiile martorilor xx (filele 199-200 dosar).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Referitor la excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală a reclamanţilor , invocată de către pârâta xx, instanţa reţine că pentru ca o persoană să poată culege o moştenire rămasă de pe urma unei alte persoane decedate, nu este suficient să aibă vocaţie succesorală legală concretă la moştenirea lăsată de acea persoană, ci este absolut necesar ca acea persoana să facă dovada exercitării dreptului de opţiune succesorală, în sensul acceptării succesiunii defunctului, înăuntrul termenului prevăzut de art. 700 alin. 1 C.civ.,respectiv de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.

Potrivit prevederilor art. 689 C.civ., acceptarea succesiunii poate fi expresă sau tacită. Acceptarea este expresă când se însuşeşte titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat şi este tacită când succesibilul face un act (fapt) pe care nu-l poate săvârsi decât în calitatea sa de erede şi din care rezultă indirect, dar neindoielnic intenţia sa de acceptare a succesiunii.

Din probele administrate în cauza, instanţa reţine că reclamanţii – cărora sarcina probei sub acest aspect le revenea, în temeiul art. 129 alin. 1 ultima teza C.proc.civ. şi a art. 1169 C.civ.- nu au probat în nici un mod că au efectuat acte de acceptare a moştenirii ,personal sau prin reprezentantul legal în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate ulterior.

Martorele audiate în cauză, xx , vecine cu bunica reclamanţilor au arătat că aceştia nu au venit nici măcar în vizită la bunica lor , că nu au fost prezenţi la înmormântarea bunicului şi nici a străbunicilor, că nu au văzut sau auzit să fi venit în sat să facă acte de acceptare a moştenirii şi să exercite posesia asupra bunurilor succesorale .

Pe de altă parte ,reclamanţii nu au înţeles să probeze în nici un mod acceptarea succesiunii , limitându-se la a afirma că rudele nu le-au comunicat despre decesul autorilor însă din toate probele administrate precum şi din precizările acestora din cererea introductivă rezultă cu claritate că nu au menţinut în nici un mod legătura cu rudele materne şi că nu cunoşteau nici măcar faptul că bunica acestora ,xx, este în viaţă.

Mai mult decât atât ,în cazul reclamantei minore la data decesului bunicului ,tatăl acesteia ,xx a avut posibilitatea să efectueze în numele fiicei sale eventuale acte de acceptare a moştenire, exprese sau tacite.

În consecinţă , rezultă că reclamanţii nu au efectuat nici acte de acceptare expresă a moştenirii defuncţilor , nici acte de natura a denota fără echivoc acceptarea tacită a succesiunii străbunicilor în cadrul termenului de 6 luni de la data decesului bunicului acestora.

Pentru aceste considerente instanţa , în temeiul disp.art. 700 C.civ ,va admite excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al reclamanţilor şi va constata că aceştia sunt străini de moştenire.

În ceea ce priveşte solicitarea acestora privind anularea parţială a certificatelor de moştenitor nr. 1099/1986 emis după xx şi nr. 142/2002 emis după defuncta xx motivat de faptul că nu figurează în aceste certificate, instanţa reţine că sancţiunea neexercitării dreptului de opţiune succesorală în termenul legal este stingerea, cu efect retroactiv, a titlului de moştenitor al succesibilului, deci chiar a vocaţiei succesorale.

În aceste împrejurări, devenind străini de moştenire , reclamanţii nu pot astfel să îşi legitimeze calitatea procesual activă de a solicita anularea certificatelor de moştenitor menţionate anterior.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al reclamanţilor, cu privire la moştenirea defuncţilor străbunici xx şi xx, invocată de către pârâta xx, va constata că sunt străini de moştenirea acestora urmând a respinge acţiunea formulată sub ambele capete de cerere, partaj succesoral şi anulare certificate de moştenitor.

În baza disp.art. 274 Cod proc.civilă va obliga reclamanţii , în calitate de părţi căzute în pretenţii la plata sumei de 2.000 lei către pârâta xx reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în cauză constând în onorariul de avocat.