Rezolutiune promisiune de partaj voluntar

 

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 77/R

Ședința publică de la 18 Februarie 2014

 

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul S___ V_____ împotriva deciziei civile nr. 272/18.10.2013 pronunțată de Tribunalul B_____ în dosarul XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu pârâta S______ C_______ în cauza civilă, având ca obiect „rezoluțiune contract”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.02.2014 susținerile părților și ale reprezentanților acestora au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 18.03.2014.

C U R T E A

Asupra recursului civil de față ;

Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei B_____ la data de 1.04.2011 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul S___ V_____ a chemat în judecată pe pârâta S______ C_______ pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea promisiunii bilaterale de partaj autentificată sub nr. 876/29.06.2010 la BNP Borcuteanu L______ si Borcuteanu M____, pentru frauda la lege, solicitând totodată restituirea sumei de 30.000 lei plătită cu titlu de sultă, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea acțiunii s-a arătat ca prin actul atacat părțile în calitate de coproprietari au convenit partajarea imobilului situat în B_____, _______________ nr. 151 compus din suprafața de 165,54 mp si locuința având două camere, antreu, hol, bucătărie si anexe gospodărești prin formarea a 2 loturi.

Reclamantul a invocat nelegalitatea promisiunii bilaterale de partaj pentru faptul că deși lotul reclamantului este mai mic, a fost stabilita o sultă de 40.000 lei în sarcina sa din care a achitat suma de 30.000 lei. De asemenea, s-a invocat faptul ca la data încheierii convenției de partaj pârâta nu avea calitatea de moștenitor, astfel că s-a convenit ca actul de partaj să fie definitivat după dezbaterea succesiunii mamei pârâtei. Reclamantul a mai arătat ca in promisiunea de partaj a fost inserat un pact comisoriu, care este specific contractelor sinalagmatice, iar prin acesta se fraudează legea de interes general. Reclamantul a arătat că prin încheierea de certificare nr. 9/3778/13.09.2010 notarul a menționat că promisiunea de partaj ar fi o promisiune de vânzare cumpărare.

În drept s-au invocat disp. art. 1020, 948 pct.4 si 966 C.civ.

Pârâta, legal citata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondata.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că, deși dintr-o eroare de redactare s-a menționat că lotul I este mai mare decât lotul II, componența loturilor este descrisă în detaliu, în realitate lotul atribuit reclamantului este mai mare și acesta datorează o sultă. În privința calității de moștenitor pârâta a arătat ca la data încheierii promisiunii de partaj avea calitatea de moștenitor sezinar, calitatea de succesor urmând a fi dovedita la data perfectării convenției. Reclamantul nu a precizat normele imperative nesocotite la încheierea convenției, care să dovedească frauda la lege. In privința Încheierii de certificare nr. nr. 9/3778/13.09.2010 este vorba de eroare de redactare.

Pe cale de cerere reconvenționala, parata reclamanta a solicitat a se constata ca a operat de drept pactul comisoriu de gradul IV si pe cale de consecința să se constate ca reclamantul a pierdut suma de 30.000 lei achitata cu titlu de avans, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii reconvenționale s-a arătat că părțile au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare, iar pentru partea moștenită de pârâtă ce urma să fie atribuită reclamantului, acesta s-a obligat la plata sultei de 40.000 lei, din care a achitat suma de 30.000 lei. Întrucât din culpa reclamantului nu s-a mai perfectat actul în forma autentica, a operat pactul comisoriu de gradul IV inserat in convenție. În drept art. 115, 119 si 274 C.pr.civ, art. 969, 977, 982 C.civ.

În dovedirea cererii reconvenționale au fost depuse la dosar înscrisuri.

Reclamantul pârât a formulat întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea acesteia, motivat de faptul că pactul comisoriu operează în convențiile legal încheiate și nu în convențiile în care părțile încalcă cu intenție o lege de ordine publică, ceea ce înseamnă că actul a avut ca scop fraudarea unei legi de interes general.

La solicitarea instanței, reclamantul a precizat ca temeiul legal al acțiunii este art. 948 pct. 4 C.civ. si 966 C.civ, obiectul acesteia fiind constatarea nulității absolute pentru lipsa cauzei convenției.

Prin sentința civila nr.6352/8.10.2012 a Judecătoriei B_____ a fost admisa acțiunea si a fost respinsa cererea reconvențională ca nefondata. S-a constatat nulitatea absoluta a promisiunii bilaterale de partaj autentificata sub nr. 876/29.06.2010 la BNP B________ L______. A fost obligata parata la restituirea sumei de 30.000 lei către reclamant si la plata sumei de 1816 lei cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța a reținut următoarele:

Prin actul juridic întitulat „Promisiune bilaterală de partaj” autentificat sub nr. 876/29.06.2010 la BNP B________ L______, reclamantul S___ V_____ și pârâta S______ C_______, ambii în calitate de coproprietari ai imobilului situat în B_____, _________________ nr. 151, jud. B_____, format din teren în suprafață de 165,54 mp si locuința executată din paiantă și cărămidă, acoperită cu tablă, având 2 camere, antreu, hol, bucătărie, în suprafață construită de 86,06 mp și anexe gospodărești în suprafață construită de 8,16 mp, au hotărât partajarea prin formarea a doua loturi, după cum urmează: Lotul 1 format din camera 1, cota indiviză de ½ din holul cu destinația antreu, hol ce corespunde camerei 1 si antreului, să fie atribuit numitei S______ C_______. Lotul 2 format din camera 2, cota indiviză de ½ din holul cu destinația antreu, bucătărie, hol, baie și încă un hol ce corespunde camerei 2, să fie atribuit numitului S___ V_____. În același act juridic s-a stabilit de copartajanți că terenul va fi stăpânit de ambele părți în indiviziune.

De asemenea, datorită faptului că lotul nr. 1 atribuit pârâtei S______ C_______ este mai mare, reclamantul S___ V_____ a achitat la data perfectării actului suma de 30.000 lei, din valoarea totala de 40.000 lei stabilita de părți, cu titlu de sultă, restul de 10.000 lei urmând a fi achitat până la data de 1.09.2010, dată până la care numita S______ avea obligația de a dezbate succesiunea de pe urma defunctei sale mame, S___ M_______.

În actul juridic analizat s-a prevăzut un pact comisoriu de grad IV, prin care se stipulează că în cazul în care nu se achita restul de preț, promitentul partajat S___ V_____ va pierde suma achitată cu titlu de avans, iar promisiunea de partaj se desființează de plin drept, fără somație, notificare sau punere în întârziere.

Prin Încheierea de certificare nr. 9/3778/13.09.2010 încheiata de BNP B________ M____, se atesta faptul că S______ C_______ este de acord cu perfectarea contractului de partaj în formă autentică, în termenii promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare autentificată sub nr. 876/29.06.2010 de BNP B________ L______, însă S___ V_____ nu a mai fost de acord cu achitarea diferenței de 10.000 lei întrucât nu este de acord cu forma de partajare a imobilului în termenii promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare.

La interogatoriu, pârâta arată că a convenit să cedeze o parte din imobil cu mențiunea ca reclamantul să-i plătească suma de 40.000 lei. Pârâta recunoaște că a primit de la reclamant suma de 30.000 lei, urmând ca restul de 10.000 lei să o fi primit în luna septembrie 2010. Pârâta mai arată la interogatoriu că avea calitatea de moștenitor si că a fost vorba de un contract de vânzare cumpărare și nu de partaj, nefiind de acord cu restituirea sumei de 30.000 lei.

Reclamantul la interogatoriu a confirmat ca înțelegerea a fost pentru încheierea unui contract de vânzare cumpărare, la prețul de 40.000 lei, din care a achitat suma de 30.000 lei.

Instanța a făcut aplicarea dispozițiilor invocate de reclamant, respectiv art. 948 pct. 4 C.civ. și 966 C.civ coroborate cu dispozițiile art. 6 alin. 3 NCC.

Potrivit art. 948 C.civ. condițiile esențiale pentru valabilitatea unui act juridic, sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat si o cauza licită.

Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să existe, să fie reală, precum și să fie licită și morală.

Însă din motivarea reclamantului, instanța a reținut că, deși sunt invocate în mod generic dispozițiile art. 948 pct.4 coroborate cu art. 966 C.civ. (care vizează toate cele trei condiții de valabilitate ale cauzei), în concret s-a solicitat constatarea nulității absolute.

Or, nulitatea absolută este o consecință a inexistenței cauzei, ca urmare a lipsei scopului imediat care absoarbe eroarea asupra scopului mediat, dar și a neconcordanței cauzei cu legea și morala. Astfel, scopul imediat – cauza proxima - numit și scopul obligației este stabilit în funcție de principalele categorii de acte juridice, respectiv prefigurarea contraprestației în contractele sinalagmatice, a predării bunului în actele reale, a riscului în actele aleatorii, a intenției de a gratifica în actele cu titlu gratuit.

Astfel, instanța a reținut din răspunsurile ambelor părți la interogatoriu că, prefigurarea mentală a acestora la încheierea actului juridic în fața notarului a fost de a încheia o promisiune de vânzare cumpărare, si nu un partaj voluntar. Mai mult decât atât, potrivit certificatului de moștenitor nr. 75/30.06.2010 emis de BNP B________ L______ asupra imobilului în speță, situat în B_____, ______________, nr. 151, ambele părți dețin cate o cota de ½, astfel că un eventual partaj ar fi trebuit sa stipuleze în concret suprafețele fiecărui lot si sulta sa reflecte în concret diferența dintre cele doua loturi.

Așa fiind, având în vedere că reclamantul a avut prefigurarea încheierii unui alt act juridic, respectiv o vânzare cumpărare, care de altfel se poate deduce din chiar cuantumul în bani la care s-a obligat, instanța a apreciat că actului juridic intitulat “Promisiune bilaterala de partaj” autentificat sub nr. 876/29.06.2010 la BNP B________ L______, îi lipsește cauza, astfel că este lovit de nulitate absolută.

În privința cauzei ilicite și imorale, instanța a reținut că reclamantul nu făcut dovada dispozițiilor exprese care interesează ordinea publică și morala.

Pentru aceste motive, instanța a admis acțiunea principală și a constatat nulitatea absoluta a Promisiunii bilaterale de partaj autentificata sub nr. 876/29.06.2010 la BNP B________ L______.

Ca efect al nulității, instanța a dispus repunerea părților în situația anterioară, în virtutea principiului potrivit cu care tot ce s-a executat în baza unui act nul trebuie restituit, ca mijloc de asigurare a eficienței practice a principiului retroactivității. Pe cale de consecință, instanța a obligat parata să restituie suma de 30.000 lei către reclamant.

Instanța a respins cererea reconvențională ca nefondata, având în vedere că actul juridic atacat este lovit de nulitate, iar pactul comisoriu nu poate opera decât în situația unui act juridic valabil încheiat.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. instanța a obligat pârâta, ca parte căzută în pretenții, la plata către reclamant a sumei de 1816 lei cheltuieli de judecata, constând în taxa de timbru și timbru judiciar.

Împotriva aceste hotărâri a formulat recurs parata-reclamanta S______ C_______ solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate iar în rejudecare, respingerea cererii principale si admiterea cererii reconvenționale, așa cum a fost formulata.

În motivarea recursului parata-reclamanta a susținut în esența următoarele: nu s-a solicitat niciodată să se constate nulitatea absoluta a actului juridic iar instanța încălcând principiul disponibilității a pronunțat o hotărâre netemeinica; daca se va aprecia totuși ca prin precizările depuse la dosar (f.73, 74 dos. instanța fond) s-a solicitat constatarea nulității absolute, hotărârea este netemeinica si nelegala pentru următoarele motive: scopul mediat al încheierii actului juridic a fost ca parata-reclamanta sa dobândească un drept de proprietate asupra unui lot mai mic și să primească o suma de bani iar reclamantul sa dobândească un drept de proprietate asupra unui lot mai mare; nu are importanta modalitatea juridica aleasa atât timp cât fie se discuta despre un partaj succesoral, fie de un contract de vânzare-cumpărare, ambele părți au avut configurarea juridica a finalității actului juridic încheiat; in realitate reclamantul s-a răzgândit în privința realizării partajului voluntar și a dorit să preia întregul imobil, însa la dosarul instanței de fond nu a fost depusă încheierea de certificare nr.2034/20.10.2010, motiv pentru care acest aspect nu a fost sesizat de instanța. In drept art.304 pct.8 si 9 cod procedura civila.

Prin întâmpinare reclamantul-pârât a menționat că în realitate calea de atac este apelul iar nu recursul și a solicitat respingerea apelului pentru următoarele motive: din moment ce lotul I atribuit apelantei este mai mare decât lotul II atribuit intimatului, în mod nelegal a fost obligat intimatul să îi plătească o sulta în suma de xxxxx lei (după regulile aritmeticii, sulta trebuia achitata de apelanta intimatului); cel xxxxx lei trebuiau achitați pana la data de 1.09.2010, data pana la care apelanta avea obligația sa dezbăta succesiunea mamei sale, defuncta S___ M_______; o asemenea convenție nu putea fi încheiată fără ca apelanta sa aibă calitatea de moștenitor, având calitatea la acea data doar de succesibil; convenția are o cauză ilicita întrucât intimatul este obligat la plata unei sulte chiar daca lotul care revine apelantei este mai mare iar in aceasta convenție se instituie chiar si un pact comisoriu de gradul IV; cat privește obiectul convenției, mai precis lipsa unui obiect determinat, prin încheierea de certificare nr.9/3778/13.09.2010 se arata ca promisiunea de partaj ar fi o promisiune bilaterala de vânzare-cumpărare; notarul public care a încheiat convenția uita ca pactul comisoriu operează in convențiile legal încheiate, nu în convențiile in care una din părți încalcă cu intenție o lege de ordine publica; cauza convenției este falsa sau nelicita, caz in care convenția de partaj este lovita de nulitate absoluta. In drept art.296/1 cod procedura civila.

In ședința publică din data de 8.05.2013 instanța a calificat calea de atac ca fiind apel iar nu recurs.

În cauză a fost administrată proba cu acte.

Prin decizia civilă nr.272/2013 a Tribunalului B_____ s-a admis apelul, s-a schimbat sentința și în rejudecare s-a respins ca nefondată acțiunea. S-a menținut dispoziția de respingere a cererii reconvenționale.

A fost obligat intimatul la plata a 2655 lei cheltuieli de judecată în fond și apel.

Pentru a se pronunța această decizie, s-au reținut următoarele:

S-a reținut că, prin precizările depuse la dosar (f.73 ds. instanța fond), intimatul S___ V_____ a arătat ca în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.948 pct.4 cod civil, cauza este ilicită, art.966 cod civil face mențiunea – obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect, actul încheiat – promisiunea de partaj, fiind lovit de nulitate absolută. Față de cele reținute instanța va înlătura susținerea apelantei în sensul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinica, încălcând principiul disponibilității părților, deoarece reclamantul S___ V_____ nu a solicitat niciodată sa se constate nulitatea absoluta a actului juridic.

Tribunalul a reținut că la data de 29.06.2010 între părți s-a încheiat promisiunea bilaterală de partaj autentificată sub numărul 876/2010 de Biroul Notarial – Societatea Civilă “B________ L______ și B________ M____”.

Conform acestei convenții, apelanta S______ C_______ urma să primească Lotul nr.1 format din camera 1, cota indiviză de ½ din holul cu destinația de antreu, hol ce corespunde camerei 1 si antreului iar intimatul S___ V_____ Lotul nr.2 format din cota indiviză din holul cu destinație de antreu, camera 2, bucătărie, hol, baie și încă un hol ce corespunde camerei 2. S-a menționat că, întrucât Lotul nr.1 este mai mare decât Lotul nr.2, intimatul S___ V_____ va achita apelantei S______ C_______ o sultă în valoare de 40.000 lei.

Așa cum rezulta din convenția intitulată promisiune bilaterală de partaj și din actele de la dosar (f.39 ds. instanța fond), Lotul nr.2 care urma să îi fie atribuit intimatului S___ V_____ este mai mare decât Lotul nr.1 care urma să îi fie atribuit apelantei S______ C_______, caz în care, pentru egalizarea loturilor, este evident că intimatul ar fi fost obligat să plătească apelantei o sumă de bani cu titlu de sultă.

Faptul că în convenția intitulată promisiune bilaterală de partaj s-a menționat că întrucât Lotul nr.1 este mai mare decât Lotul nr.2, intimatul S___ V_____ va achita apelantei S______ C_______ o sultă în valoare de 40.000 lei nu este un motiv de nulitate al convenției, fiind o simplă eroare materială. Astfel, așa cum este legal, intimatul S___ V_____ trebuie să achite apelantei S______ C_______ o sultă în valoare de 40.000 lei, așa cum s-a menționat în convenție, dar din eroare, în convenție s-a consemnat ca această sumă de bani se achită “Întrucât Lotul 1 este mai mare decât Lotul 2” în loc de “Întrucât Lotul 2 este mai mare decât Lotul 1”. S-a observat că aceasta eroare materială nu are nicio relevanță asupra raporturilor existente între părți întrucât partea care a primit un lot mai mare (intimatul S___ V_____) trebuie sa plătească apelantei S______ C_______, o suma de bani, pentru egalizarea loturilor. În aceste condiții nu a fost primită susținerea intimatului S___ V_____ în sensul că, după toate regulile aritmeticii, apelanta ar fi trebuit să plătească sulta, din moment ce lotul nr.1 este mai mare deoarece, așa cum s-a reținut mai sus, în realitate Lotul nr.2 este mai mare și intimatul, căruia i s-ar fi atribuit acest lot, ar fi trebuit să plătească sulta.

Faptul că la data încheierii convenției intitulată promisiune bilaterală de partaj apelanta nu ar fi avut calitatea de succesor al mamei sale, defuncta S___ M_______, s-a reținut că nu are relevanță în cauză, deoarece acest act nu reprezintă o convenție de partaj ci o promisiune de partaj, caz în care, la data încheierii promisiunii, nu era necesar ca părțile să aibă calitatea de proprietari ai bunurilor care fac obiectul convenției (sau succesori), aceasta condiție urmând să fie îndeplinită doar la data încheierii convenției de partaj (nu a promisiunii încheierii unei asemenea convenții).

De altfel, s-a reținut că părțile au hotărât ca până la data de 1.09.2010 să încheie contractul de partaj în formă autentică iar la data de 30.06.2010 a fost emis Certificatul de moștenitor nr.75 conform căruia de pe urma defunctei S___ M_______, ca unic moștenitor a rămas apelanta S______ C_______.

Faptul că în încheierea de certificare nr.9/3778/13.09.2010 s-a menționat faptul că apelanta S______ C_______ este de acord cu perfectarea convenției de partaj în termenii promisiunii de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.876/29.06.2010 iar intimatul S___ V_____ nu este de acord cu forma de partajare a imobilului în termenii promisiunii de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.876/29.06.2010 nu reprezintă un motiv de nulitate al acestei promisiuni autentificate sub nr.876/2010.

Astfel, chiar dacă notarul a menționat din greșeală, în loc de promisiune bilaterala de partaj, promisiune bilaterala de vânzare-cumpărare, s-a apreciat că aceste aspect nu reprezintă o cauză de nulitate a promisiunii de partaj autentificată sub nr.876/2010 deoarece este ulterioară încheierii acestei promisiuni, cauza de nulitate fiind necesar sa existe în momentul încheierii actului a cărui nulitate se solicită.

De asemenea, s-a precizat de instanța că, indiferent de consemnările din această încheiere de certificare, este evident că părțile s-au înțeles ca apelanta S______ C_______ să primească Lotul nr.1, intimatul S___ V_____ să primească Lotul nr.2, iar intimatul să achite suma de xxxxx lei, pentru egalizarea acestor loturi.

Nu s-a dovedit în cauză că intenția reală a părților ar fi fost alta și nici nu s-a susținut acest lucru, singurele motive de nulitate reprezentând simple supoziții si interpretări ale celor doua acte (fără a se preciza în concret care este cauza ilicită, obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă).

Tribunalul a constatat că în mod greșit instanța de fond a reținut că, din răspunsurile ambelor părți la interogatoriu rezultă că, aceștia au avut prefigurarea mentală, la încheierea actului juridic în fața notarului, de a încheia o promisiune de vânzare cumpărare și nu un partaj voluntar. Astfel, apelanta arată în mod clar că nu a fost vorba de vânzare ci de un partaj (f.36 dosar instanța fond, întrebarea nr.3).

Nu în ultimul rând se reține poziția intimatului care în fața notarului, la data de 13.09.2010, arată că nu este de acord cu forma de partajare a imobilului în termenii promisiunii de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.876/29.06.2010 deoarece dorește să îi fie atribuit în proprietate întregul imobil. Acesta în fața notarului public nu a invocat faptul că promisiunea de partaj ar fi lovită de nulitate, ar fi fost indus în eroare la data încheierii ci arată în mod clar că nu mai dorește să partajeze imobilul în termenii promisiunii deoarece dorește să îi fie atribuit în totalitate.

S-a reținut că instituirea unui pact comisoriu de gradul IV în promisiunea bilaterală de partaj nu reprezintă un motiv de nulitate. De altfel, intimatul arată ca pactul comisoriu operează în convențiile legal încheiate iar nu în cele în care părțile încalcă cu intenție o lege de ordine publica, iar în prezenta cauza nu s-a constatat nulitatea absoluta a convenției bilaterale de partaj.

În ceea ce privește cererea reconvenționala prin care s-a solicitat să se constate ca a operat de drept pactul comisoriu de gradul IV inserat în promisiunea de partaj, potrivit căruia neexecutarea obligației asumate de S___ V_____ conduce la desființarea de plin drept a convenției, pe cale de consecință sa se constate ca intimatul a pierdut suma de xxxxx lei achitat cu titlu de avans, aceasta a fost respinsă.

Astfel, în cazul în care promisiunea de partaj nu s-a putut realiza din culpa uneia dintre parți, intimatul urma sa piardă suma de xxxxx lei achitata cu titlu de avans iar apelanta se obliga sa restituie dublul sumei primite. Nu se poate dispune desființarea de plin drept a convenției deoarece temeiul juridic în baza căruia intimatul ar pierde suma de xxxxx lei respectiv apelanta ar restitui dublul sumei datorate, ar dispare. Promisiunea bilaterala de partaj urmează a produce efecte în continuare, în cazul în care conform clauzelor acesteia, din vina unei părți nu s-ar încheia contractul de partaj in forma autentica, partea in culpa ar urma sa suporte consecințele comportamentului său.

De asemenea, nici cererea prin care s-a solicitat să se constate ca intimatul a pierdut suma de xxxxx lei achitat cu titlu de avans nu poate fi primita. Astfel, apelanta este in posesia acestei sume, iar intimatul în care ar avea pretenții fata de apelanta, în baza pactului comisoriu inclus în promisiunea bilaterala de partaj, ar trebui sa solicite restituirea sumei de xxxxx lei, caz în care apelanta, in cadrul unui eventual proces, ar putea invoca apărările pe care le consideră necesare. Instanța nu a putut constata o situație de fapt, în sensul ca intimatul a pierdut suma de xxxxx lei achitat cu titlu de avans, suma care se află de altfel în posesia apelantei.

În baza art.274 cod procedură civila instanța a obligat pe intimat la plata cheltuielilor de judecata in suma de 2655 lei deoarece este in culpa procesuala (taxa judiciare de timbru în sumă de 905 lei, pentru cererea de apel admisa, nu și cele achitate pentru cererea reconvenționala și onorariu de avocat în suma de 1750 lei, fond și apel, redus în măsura pretențiilor admise).

Față de cele reținute mai sus, în baza art.296 cod procedură civila, instanța a admis apelul, a schimbat în parte sentința și în rejudecare a respins acțiunea ca nefondată și a menținut dispoziția de respingere a cererii reconvenționale.

Împotriva deciziei civile nr.272/2013 a Tribunalului B_____ au declarat recurs ambele părți.

Reclamantul S___ V_____ a invocat incidența disp.art.304 pct.8, 9 Cod procedură civilă,pentru următoarele motive:

1. s-a interpretat greșit actul juridic dedus judecății deoarece părțile la încheierea actului juridic au avut prefigurarea mentală a unei promisiuni de vânzare cumpărare și nu un partaj voluntar.

Ca atare, actului juridic intitulat „promisiune bilaterală de partaj” din 29.06.2010 îi lipsește cauza astfel că este lovit de nulitate absolută.

Cauza actului juridic pentru a fi valabilă trebuie: să existe, să fie reală, să fie licită și morală.

2. ca efect al nulității actului încheiat de notar Borcuțeanu L______, prestațiile făcute în baza acestuia trebuie restituite. Intimata S______ C_______ trebuie să restituie suma de 30.000 lei primită la 29.06.2010.

Pentru diferența de 10.000 lei nu putea fi instituit un pact comisoriu de gradul IV, asemenea pact își are valabilitatea numai în convențiile legal încheiate.

Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei din apel în sensul respingerii apelului declarat de S______ C_______.

Pârâta S______ C_______ a declarat recurs apreciind că în mod nelegal instanța nu a dat eficiență pactului comisoriu de gradul IV pe considerentul că ar dispărea temeiul juridic în baza căruia intimatul ar pierde 30.000 lei.

Or, conform acestui pact comisoriu de gradul IV, promisiunea se desființează de plin drept, fără somație, notificare sau punere în întârziere în cazul în care una din părți este în culpă. Iar culpa intimatului este evidentă.

Instanța în mod greșit a apreciat că temeiul în baza căruia reține suma de 30.000 lei este chiar convenția ce s-ar desființa pe când, în realitate, temeiul real al reținerii acestei sume este culpa intimatului.

Dându-se eficiență pactului comisoriu de gradul IV apreciază că se impune constatarea desființării de plin drept a acestei convenții.

Efectele juridice ale oricărui pact comisoriu trebuie constatate de către instanță chiar dacă rezoluțiunea este una de natură convențională, în măsura în care instanța a fost investită cu o asemenea cerere.

Spre deosebire de rezoluțiunea unei convenții care se dispune de către instanță, în cazul pactului comisoriu instanța dă eficiență dă eficiență acestuia tocmai prin constatarea desființării de plin drept a unei convenții.

Pe de altă parte, pornind de la premisa că rezoluțiunea poate fi judiciară sau convențională (în cazul pactelor comisorii), dacă se analizează la instanță cu cerere privind constatarea unei situații de fapt, instanța va putea face verificările pe care înseși clauzele convenționale de rezoluțiune le permit.

Cu alte cuvinte, tocmai constatarea culpei intimatului, ceea ce instanța de apel nu a reținut.

Solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate iar în rejudecare, admiterea apelului așa cum a fost formulat în sensul admiterii și a cererii reconvenționale.

Prin întâmpinare intimatul S___ V_____ și-a susținut punctul de vedere exprimat prin recursul său.

Examinând actele și lucrările dosarului se rețin următoarele :

Recursul reclamantului S___ V_____ este nefondat deoarece: potrivit certificatului de moștenitor nr.75/2010 eliberat de BNP Borcuțeanu, imobilul în discuție a aparținut în cote egale lui S___ M_______ (mama lui S______ C_______) și recurentului S___ V_____. Urmare a decesului lui S___ M_______, a intervenit promisiunea din 29.06.2010 dintre părțile din prezentul dosar.

Actul din 29.06.2010 poartă titulatura „promisiune bilaterală de partaj”. Pretinde recurentul S___ V_____ că la acea dată a avut prefigurarea unei vânzări cumpărări și nicidecum a unui partaj și pe cale de consecință actul e lipsit de cauză.

Recursul e o cale de atac extraordinară ceea ce presupune că misiunea instanței de recurs e doar de verificare a legalității hotărârii prin prisma celor nouă motive prevăzute de art.304 Cod procedură civilă.

Cele invocate de recurentul S___ V_____ cu privire la prefigurarea mentală pe care a avut-o la data încheierii actului din 29.06.2010 vizează o situație de fapt, situație ce nu poate fi repusă în discuție în fața instanței de recurs în conformitate cu disp.art.304 Cod procedură civilă.

Ca atare, instanța de recurs urmează a prelua constatările de fapt ale instanței de apel, conform cărora la data de 29.06.2010 recurentul S___ V_____ a avut prefigurarea clară a faptului că încheie o promisiune de partaj și implicit a constata că în mod corect s-a respins cererea recurentului de constatare nulitate contract pe acest motiv.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, acesta vizează restituirea sumei de 30.000 lei, capăt de cerere ce face obiectul recursului pârâtei S______ și urmează ca în cadrul analizei recursului acesteia să se aibă în vedere și susținerile recurentului S___ V_____.

Recursul pârâtei S______ C_______ este fondat deoarece în convenția încheiată la 29.06.2010 s-a inserat clauza potrivit căreia „în cazul în care nu se achită restul de preț (de 10.000 lei) promitentul partajat S___ V_____ va pierde suma cu titlu de avans, prezenta promisiune bilaterală de partaj se desființează de plin drept fără somație, notificare sau punere în întârziere sau orice altă formă prealabilă, prezenta clauză având valoarea unui pact comisoriu de gradul IV, întrucât neplata prețului la termenul și în condițiile stipulate are valoarea unei condiții rezolutorii.

În cazul în care una dintre părțile contractului sinalagmatic refuză executarea contractului (ca în speță), cealaltă parte poate invoca excepția de neexecutare a contractului, poate cere executarea silită a contractului și, după caz, despăgubiri sau ea are dreptul să ceară rezoluțiunea contractului pretinzând eventual și despăgubiri.

Clauzele contractuale exprese privind rezoluțiunea contractului pentru neexecutare poartă denumirea de pact comisoriu.

Un pact comisoriu de grad IV este un pact comisoriu energic, potrivit căruia, în caz de neexecutare, contractul se consideră desființat de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice formalitate prealabilă.

În speță, în convenția în discuție s-a inserat un astfel de pact comisoriu care s-a activat ca urmare a refuzului debitorului S___ V_____ de a-și executa obligația de plată a restului de 10.000 lei. Consecința acestui fapt este desființarea de drept a convenției.

Însă, în toate cazurile de rezoluțiune, partea care și-a executat sau s-a declarat gata să-și execute obligațiile este îndreptățită la a obține despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a neexecutării obligațiilor de către partea în culpă.

Stabilirea despăgubirilor se face în următoarele moduri: pe cale judecătorească (evaluare judiciară); prin lege (evaluare legală); prin convenția părților (evaluarea convențională).

În baza disp.art.969 Cod civil, legea permite părților ca prin acordul lor de voință să determine întinderea prejudiciului și cuantumul daunelor care-l vor acoperi înainte ca acesta să se fi produs. În acest caz părțile au prevăzut o clauză penală.

Pe cale de consecință, inserarea în contract a faptului că în caz de neexecutare reclamantul va pierde avansul, iar pârâta va plăti dublul avansului, determină constatarea inserării unei clauze penale în caz de neexecutare a obligațiilor de către părți, clauză ce în speță s-a activat ca urmare a refuzului intimatului de a-și executa obligația de a achita restul de 10.000 lei.

Față de considerentele de mai sus se constată că în speță a avut loc o aplicare greșită a legii constând în aceea că în mod greșit s-a apreciat că urmare a desființării convenției din 29.06.2010 nu se mai poate da eficiență clauzei penale.

Referitor la susținerea recurentului S___ V_____ că urmare a desființării actului se vor restitui prestațiile, trebuie menționat că unul din efectele rezoluțiunii e de repunere a părților în situația anterioară încheierii contractului, restituindu-și una alteia tot ceea ce și-au prestat în temeiul contractului. Însă, ca urmare a inserării clauzei penale mai sus enunțate, urmează să se constate că reclamantul pârât S___ V_____ a pierdut suma de 30.000 lei achitată cu titlu de avans.

Față de cele de mai sus, în baza disp.art.312 alin.3 în referire la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, se va admite recursul pârâtei reclamante S______ C_______.

Se va modifica decizia civilă nr. 272/2013 a Tribunalului B_____, în sensul că se va admite apelul pârâtei - reclamante S______ C_______ și cu privire la cererea reconvențională.

Pe cale de consecință se va schimba sentința civilă nr. 6352/2012 a Judecătoriei B_____ și cu privire la cererea reconvențională pe care o va admite astfel cum a fost formulată.

Se va constata că a operat de drept pactul comisoriu de gradul IV înserat în promisiunea de partaj dintre părți autentificată prin Încheierea 876/29.06.2010 de BNP "Borcuțeanu L______ și Borcuțeanu M____".

Se va constata că reclamantul pârât S___ V_____ a pierdut suma de 30.000 lei achitată cu titlu de avans.

Se va respinge recursul reclamantului - pârât S___ V_____ ca nefondat.

Va fi obligat intimatul S___ V_____ către recurenta S______ C_______ la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 8433 lei în toate stadiile de judecată.

Totodată, urmează să se respingă recursul reclamantului pârât S___ V_____ ca nefondat.

În conformitate cu disp.art.274 Cod procedură civilă, urmează să fie obligat intimatul S___ V_____ la plata cheltuielilor de judecată din fond, apel și recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul pârâtei - reclamante S______ C_______.

Modifică decizia civilă nr. 272/2013 a Tribunalului B_____, în sensul că se admite apelul pârâtei - reclamante S______ C_______ și cu privire la cererea reconvențională.

Pe cale de consecință schimbă sentința civilă nr. 6352/2012 a Judecătoriei B_____ și cu privire la cererea reconvențională pe care o admite astfel cum a fost formulată.

Constată că a operat de drept pactul comisoriu de gradul IV Înserat în promisiunea de partaj dintre părți autentificată prin Încheierea 876/29.06.2010 de BNP "Borcuțeanu L______ și Borcuțeanu M____".

Se constată că reclamantul pârât S___ V_____ a pierdut suma de 30.000 lei achitată cu titlu de avans.

Respinge recursul reclamantului - pârât S___ V_____ ca nefondat.

Obligă pe intimatul S___ V_____ către recurenta S______ C_______ la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 8433 lei în toate stadiile de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2014

Președinte,

S_____ B_____

Judecător,

V______ M____ S_______

Judecător,

L_______ C______

Grefier,

E_______ M____

Red. L.C./18.03.2014

Tehnored. decizie EM

2ex/20 Martie 2014

Fond – N. D______

Apel – L.M_____/C.D. T_________

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal înscris în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 și nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2013 © Copyright SC CND LEGALIS SRL 2013-2016 Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti

Avocatura Com

Știri Academica Barouri Avocați Case de avocatură Cariere Librărie Sfatul expertului Legislație Forum Contact

Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/speta/310653/rezolutiune-contract-curtea-de-apel-galati.html#ixzz4CZZuSzQF