Repunere in termenul de acceptare a succesiunii.

Sentinta civila nr. 1617/23.03.2005

La data de 21.10.2004, s-a înregistrat sub nr.11318/2004 actiunea civila având ca obiect partaj succesoral promovata de reclamanta B.M.N. in contradictoriu cu pârâtii B.V. si B.S..

În motivarea actiunii reclamanta arata ca ea si pârâtii sunt mostenitorii autorului B.V., decedat la data de 27.07.2002, dar numai ea este mostenitoare legala acceptanta, pârâtii fiind straini de succesiunea autoarei conform art. 700 C.civ.

Pentru aceste motive solicita pronuntarea unei hotarâri care sa se constate deschisa succesiunea autorului B.V., sa se dispuna iesirea din indiviziune succesorala privitoare la bunurile acestuia, sa se constate ca reclamanta este unica mostenitoare a autorului si ca îi revine cota de 1/1 din urmatoarele bunuri: apartament compus din trei camere situat în localitatea Slatina, str. A.I. Cuza nr.35 ,bl. 2 ,sc. D, et. 3 , ap.10 jud. Olt, un autoturism Dacia 1300 si un certificat de actionar cu nr. 13581052 eliberat la data de 27.03.1997.

Pârâta B.V. a formulat întâmpinare si cerere reconventionala prin care solicita sa se dispuna prelungirea termenului de acceptare a succesiunii tatalui ei, sa se constate ca are calitatea de mostenitoare a acestuia în cota de 3 si sa se dispuna iesirea din indiviziune succesorala prin atribuirea loturilor.

Pârâtul B.S. a formulat întâmpinare si cerere reconventionala prin care solicita sa se dispuna repunerea în termenul de acceptare a succesiunii autorului B.V., sa se constate ca termenul prescriptie privind exercitarea dreptului de optiune succesorala a fost suspendat de drept, sa se constate ca are calitatea de mostenitor al tatalui sau si sa se dispuna iesirea din indiviziune succesorala prin atribuirea loturilor.

În cauza a fost administrata proba cu înscrisuri, depunându-se în acest sens copia certificatului de deces al autorului, si copiile certificatelor de nastere ale pârâtilor, de casatorie al reclamantei cu defunctul, al contractului de vânzare cumparare cu nr. 4357, a certificatului de actionar cu nr. 13581052 eliberat la data de 27.03.1997 de ALPROM Slatina, si a contractului de vânzare cumparare al autoturismului Dacia 1300, a chitantei cu nr. 9228526/25.10.2004, a adeverintelor medicale din data de 14.12.2004, 08.12.2004, a biletelor de iesire din spital din datele de 19.11.2001, 26.08.2002, 06.05.2003, 08.04.2004, 16.11.2000, 16.10.2001, 25.09.1999, 13.10.2004.

Din probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:

La data de 27.07.2002 a decedat autorul B.V. cu ultim domiciliu în localitatea Slatina, jud. Olt.

În urma sa au ramas ca mostenitori legali sotia supravietuitoare reclamanta B.M.N. si cei doi pârâti B.V. si B.S., în calitate de descendenti de gradul I.

Prin declaratia autentificata sub nr. 3962/ 01.08.2002, reclamanta a acceptat în mod expres succesiunea sotului sau.

Potrivit art. 700 alin 1 C.civ. : dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii iar alin 2 al acestui art. dispune: daca mostenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul sau din motive de forta majora, instanta poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârsit împiedicarea.

Data deschiderii succesiunii este data decesului autorului B.V., 27.07.2002, si potrivit codului civil art. 685 – 703 în termenul de 6 luni de la data decesului mostenitorii defunctului au posibilitatea sa opteze în sensul de a accepta succesiunea defunctului sau de a renunta la succesiunea acestuia.

Acceptarea succesiunii poate sa fie expresa sau tacita în raport de modalitatea pe care o îmbraca manifestarea de vointa a succesibilului.

Potrivit deciziei nr. 2/1973 a fostului Tribunal Suprem, în complet de 7 judecatori, termenul de 6 luni este un termen de prescriptie.

Prin decizia de îndrumare cu nr. 7/1963 a fostului Tribunal Suprem, s-a statuat ca alin 2 al art. 700 C.civ. a fost abrogat tacit dupa adoptarea Decretului nr. 167/1958, si înlocuit prin prevederile art. 13 si 19 din acest Decret.

În consecinta, succesibilul care nu a acceptat în termen succesiunea poate uza de dispozitiile art. 13 privitoare la cauzele de suspendare ale termenului de prescriptie, sau de dispozitiile art. 19 privitoare la repunerea în termen.

Conform art. 19 din Decretul 167/1958, instanta judecatoreasca poate sa dispuna, chiar din oficiu, repunerea în termenul de prescriptie – rezolvarea actiunii – atunci când constata ca depasirea termenului de prescriptie se datoreaza unor cauze temeinice.

Cererea de repunere în termenul de prescriptie trebuie sa fie facuta în termen de 1 luna de la data când au încetat acele cauze temeinice pentru care s-a depasit termenul de prescriptie.

În materie succesorala prin împlinirea termenului de prescriptie si neefectuarea de catre mostenitori a unui act de acceptare a succesiunii înauntrul acestui termen, se stinge vocatia succesorala a mostenitorului astfel încât acesta devine strain de succesiune, considerându-se ca nu a fost niciodata mostenitorul defunctului.

Prin întâmpinare a si cererea reconventionala depusa de pârâta B.V., aceasta recunoaste implicit ca nu a facut nici un act de acceptare voluntara sau fortata, expresa sau tacita a succesiunii tatalui sau, aratând ca a cunoscut decesul tatalui sau la data de 25.10.2004 si invocând faptul ca a fost împiedicata de sotia supravietuitoare sa cunoasca decesul tatalui sau, reclamanta tainuind acest deces.

Mai arata pârâta ca nu a fost sigura de decesul tatalui sau pâna nu a intrat în posesia certificatului de deces si apreciaza ca atitudinea reclamantei, de a tainui decesul, constituie o cauza de forta majora, conform alin. 2 al art. 700 C.civ., solicitând prelungirea termenului de acceptare cu înca 6 luni , respectiv de la data de 25.10.2004 data de la care a luat sfârsit cauza ce a împiedicat-o sa cunoasca decesul.

La data de 08.12.2004 aparatorul pârâtei B.V. a declarat ca îsi modifica cererea reconventionala în sensul ca prin capatul 1 al cererii se solicita repunerea în termenul de prescriptie, instanta luând act de aceasta modificare.

Întrucât cererea de modificare a actiunii trebuie formulata pâna la prima zi de înfatisare, conform art. 132 si 135 C.proc.civ. s-a invocat de aparatorul reclamantei exceptia tardivitatii cererii.

Admiterea exceptiei tardivitatii ar fi avut ca efect judecarea separata a cererii de modificare, iar cum prin intermediul acestei cereri de modificare se tindea la stabilirea calitatii de mostenitor, calitate indispensabila în procesele de partaj succesoral, instanta a respins ca neîntemeiata exceptia tardivitatii cererii de modificare a reconventionalei formulata de pârâta luând act de modificarea adusa.

Cererea de repunere în termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala trebuia sa fie facuta în decurs de o luna de la data de 25.10.2004, data pe care chiar pârâta o arata ca fiind data la care au încetat cauzele ce au împiedicat-o sa cunoasca decesul, deci cel târziu pâna la data de 25.11.2004.

Întrucât cererea de repunere în termenul de prescriptie a fost formulata la data de 08.12.2004 se constata ca s-a depasit termenul de 1 luna reglementat de alin 2 al art. 19 din Decretul nr. 167/1958.

Acest termen de o luna a fost calificat, sub aspectul naturii lui, ca fiind tot un termen de prescriptie, si în consecinta se constata ca dreptul pârâtei B.V. de a cere repunerea în termenul optiune succesorala, este prescris.

Chiar în masura în care instanta ar fi calificat din oficiu capatul 1 din cererea reconventionala ca fiind o cerere de repunere în termenul de prescriptie, motivele invocate de pârâta ca fiind cauze ce au împiedicat-o sa cunoasca decesul tatalui sau, nu au fost dovedite.

Atât în literatura juridica de specialitate, dar si în practica judiciara s-a apreciat în mod constant ca tainuirea decesului de sotia supravietuitoare, constituie o cauza temeinica în sensul dispozitiilor art. 19 alin. 1 din Decretul 167/1958, astfel ca daca o asemenea tainuire ar fi fost dovedita pârâta ar fi putut fi repusa în termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala.

În ceea ce priveste calificarea data de pârâta acestor cauze temeinice, ca fiind cauze de suspendare, aceasta aparare nu poate fi retinuta.

Cauzele de suspendare ale termenului de prescriptie sunt expres si limitativ prevazute de lege în art. 13 din Decretul 167/1958, iar asa zisa tainuire a decesului autorului savârsita de reclamanta nu poate fi încadrata la nici una dintre cauzele de suspendare, nici chiar la forta majora întrucât prin definitie forta majora este un eveniment extraordinar, imprevizibil si insurmontabil.

Daca pârâta ar fi dat dovada de o atitudine diligenta, în relatia cu tatal ei ea ar fi putut afla momentul decesului într-un mod natural , uzual .

Invocata tainuire a decesului autorului ar fi fost susceptibila de a fi calificata drept o cauza temeinica ce a împiedicat-o pe pârâta sa-si exercite dreptul de optiune succesorala, astfel ca în conformitate cu art. 19 din Decretul 167/1958, pârâta ar fi putut fi repusa în termenul de acceptare a succesiunii.

Nu numai ca pârâta nu a dovedit ascunderea de catre reclamanta a decesului , dar prin depozitia martorului audiat în cauza, se retine ca reclamanta a adus la cunostinta mamei pârâtei faptul decesului.

În raport de aspectele mai sus dezbatute se constata ca dreptul pârâtei B.V. de a accepta succesiunea autorului B.V. s-a prescris prin împlinirea termenului de 6 luni, înauntrul caruia aceasta nu a facut nici un act de acceptare voluntara, expresa sau tacita ori de acceptare fortata.

În ceea ce-l priveste pe pârâtul B.S. se constata ca acesta a formulat cerere de repunere în termenul de prescriptie al dreptului de optiune succesorala la data de 23.02.2005, aratând în cuprinsul acesteia ca termenul de prescriptie a fost suspendat de drept, el neavând capacitate de exercitiu, dreptul de optiune succesorala putând fi exercitat numai prin curatorul sau, curator care i-a fost instituit de instanta în cursul judecatii.

În sedinta publica din data de 08.12.2004 s-a pus în vedere aparatorului pârâtei B.V. sa depuna acte medicale din care sa rezulte starea psihica precara a pârâtului B.S., stare la care chiar aparatoarea a facut referire, acte fiind depuse în sedinta publica din data de 15.12.2004.

Fata de actele medicale depuse s-a constatat ca pârâtul B.V. este diagnosticat cu schizofrenie paranoida înca din anul 1999 motiv pentru care instanta a apreciat în raport de dispozitiile art. 152 litera a) C.fam. si 118 alin final C.proc.civ. ca se impune numirea unui curator, fara ca instituirea curatelei sa aduca vreo atingere capacitatii celui reprezentat de curator conform art. 153 C.fam.

Starea de boala de care suferea pîrîtul nu constituie o cauza de suspendare a termenului de prescriptie asa cum sunt enumerate de art 13 din Decretul nr. 167/1958 , aceasta boala neputînd fi catalogata drept o cauza de forta majora , ci ar fi putut constitui o cauza temeinica ce l-a împiedicat pe pîrît sa accepte în termen succesiune autorului sau si care ar fi putut justifica repunerea în termenul de acceptare a succesiunii .

Cererea de repunere în temenul de acceptare a succesiunii trebuia sa fie formulata în decurs de o luna de la momentul în care au încetat cauzele ce l-au împiedicat pe pîrît sa îsi exercite dreptul sau de optiune succesorala adica de la data numirii curatorului sau luând în considerare ca aceasta nu avea cunostinte de specialitate juridica , de la data angajarii unui avocat .

Prin dispozitia cu nr. 2 din data de 05.01.2005, Primaria Slatina a desemnat în calitate de curator, pentru apararea intereselor pârâtului în dosarul nr. 11318/2004 pe mama sa Tigau Valentina , la data de 19.01.2005 figurând la dosar si împuternicirea avocatiala din care rezulta ca pârâtul beneficiaza de asistenta juridica specializata din partea avocatului T.R. , ulterior la data de 16.02.2005 figurând la dosar împuternicirea avocatiala din care rezulta ca pârâtul beneficiaza de asistenta juridica specializata si din partea avocatului P.D..

Cu toate acestea cererea de repunere în termenul de acceptare a succesiunii a fost formulata de pârât nici pâna la data de 05.02.2005 , adica 1 luna de la numirea curatorului , nici pâna la data de 19.02.2005 adica 1 luna de la data depunerii primei împuterniciri avocatiale si nici nu s-a justificat în vreun fel depasirea termenului de 1 luna.

Prin urmare se constata ca cererea de repunere în termenul de acceptare a succesiunii fiind facuta la data de 23.02.2005, a depasit termenul de o luna reglementat de alin 2 al art. 19 din Decretul nr. 167/1958, astfel ca dreptul pârâtului de pune cererea în termen s-a stins ca efect al prescriptiei.

În ceea ce priveste apararea pârâtului potrivit careia este lipsit de capacitate de exercitiu datorita bolii si prin urmare termenul de prescriptie a fost suspendat de drept instanta constata ca aceasta aparare nu poate fi primita întrucât sunt lipsiti de capacitate de exercitiu minorul sub 14 ani si persoana pusa sub interdictie judecatoreasca.

În prezenta cauza nu s-a facut dovada ca pârâtul B.S. este pus sub interdictie judecatoreasca adica a faptului ca pârâtul este lipsit de discernamânt astfel încât nu se poate îngriji de interesele lui din cauza alienatiei sau debilitatii mintale.

Potrivit art. 142 si 147 C.fam. regulile privitoare la tutela minorului se aplica si în cazul tutelei celui pus sub interdictie si prin urmare drepturile celui pus sub tutela se exercita de tutore conform art. 124 C.fam.

Nu numai ca nu s-a facut dovada punerii sub interdictie a pârâtului dar nici nu s-a dovedit ca boala cu care a fost diagnosticat pârâtul îl lipseste pe acesta de discernamântul faptelor sale, simpla existenta a unei boli de natura psihica neputând conduce de plano la concluzia ca persoana suferinda este lipsita de discernamânt.

Fata de aspectele mai sus dezbatute se constata ca dreptul de optiune succesorala al pârâtului B.S., respectiv dreptul sau de a accepta succesiunea s-a prescris conform art. 700 C.civ.

Prin urmare instanta apreciaza ca fiind întemeiate atât exceptia prescriptiei dreptului de a cere repunerea în termenul de acceptare a succesiunii dar si exceptia prescriptiei dreptului de a accepta succesiunea autorului B.V. , urmând sa le admita si pe cale de consecinta sa constate ca acestia sunt straini de succesiunea tatalui lor.

Pe cale de consecinta reclamanta ramâne unica mostenitoare acceptanta a autorului B.V., ea dobândind în proprietate, ca efect al acceptarii în termen al succesiunii bunurile succesorale ramase la decesul sotului sau: un apartament compus din trei camere situat în localitatea Slatina, str. A.I. Cuza nr.35 ,bl. 2 ,sc. D, et. 3 , ap.10 jud. Olt, un autoturism Dacia 1300, un certificat de actionar cu nr. 13581052/27.03.1997 emis de SC ALPROM Slatina.

Dovada calitatii de mostenitoare al reclamantei a fost facuta cu certificatul de casatorie depus în copie.

Dovada calitatii de proprietar ai autorului asupra apartamentului s-a facut prin contractul de vânzare cumparare cu nr. 4357, asupra autoturismului prin contractul de vânzare cumparare nr. 51977/16.02.1981 iar asupra actiunilor prin certificatul de actionar cu nr. 13581052/27.03.1997.

Prin urmare, câta vreme defunctul nu are decât un mostenitor, nu mai exista nici stare de indiviziune succesorala caci aceasta stare presupune mai multi mostenitori acceptanti.

Având în vedere considerentele de fapt si de drept expuse mai sus instanta urmeaza sa admita atât exceptia prescriptiei dreptului de a cere repunerea în termenul de acceptare a succesiunii dar si exceptia prescriptiei dreptului de a accepta succesiunea autorului B.V., privind pe pârâti, constatând ca acestia sunt straini de succesiunea tatalui lor si sa admita în parte actiunea promovata de reclamanta, sa respinga cererile reconventionale formulate de pârâti si sa constate ca reclamanta B.M.N. este unica mostenitoare a autorului B.V. decedat la data de 27.07.2002 cu ultim domiciliu în localitatea Slatina, jud. Olt, atribuind acesteia în proprietate bunurile succesorale respectiv: un apartament compus din trei camere situat în localitatea Slatina, str. A.I. Cuza nr.35 ,bl. 2 ,sc. D, et. 3 , ap.10 jud. Olt, un autoturism Dacia 1300, un certificat de actionar cu nr. 13581052/27.03.1997 emis de SC ALPROM Slatina.

Exceptia tardivitatii formularii cererii de repunere în termen unita cu fondul în sedinta publica din data de 08.12.2004 urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila, în drept aceasta fiind exceptia prescriptiei dreptului de a cere repunerea în termenul de acceptare a succesiunii asa cum a fost calificata în sedinta publica din data de 16.03.2005.

Întrucât cheltuielile de judecata nu au fost solicitate nici în actiune nici pe fond, pârâtii nu vor fi obligati la plata catre reclamanta a acestor cheltuieli.