Partaj de ascendent prin înzestrari la încheierea casatoriei

Partajul de ascendent se poate face prin înzestrarea copiilor la încheierea casatoriei, dar întrucât are caracterul unei donatii, el trebuie încheiat în forma autentica, ceruta AD VALIDITATEM de art. 813 Cod civil.

De la aceasta regula, exista derogarile prevazute de art. 1167 alin. 3 Cod civil, potrivit carora, confirmarea sau ratificarea sau executarea voluntara a unei donatiuni, facuta de catre erezi sau reprezentantii donatorului, dupa moartea sa, tine loc de renuntare, atât în privinta viciilor de forma, cât si în privinta oricarei alte exceptii.

Mostenitorii rezervatari, succesorii universali si creditorii mostenitorilor universali, pot intenta actiunea în reductiunea donatiilor excesive, actiune ce are caracter personal si patrimonial, prescriptibila în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii. Prin sentinta civila nr. 1196 din 6 iulie 1999 a judecatoriei Viseu de Sus, s-a admis actiunea civila intentata de reclamanta L.I. împotriva pârâtilor V.I., H.M., V.N., P.M. si în consecinta, s-a stabilit ca masa succesorala suplimentara, ramasa dupa defuncta L.I., decedata la data de 26 decembrie 1976, cu ultimul domiciliu în satul Valea Viseului, comuna Bistra, jud. Maramures, se compune din 5 parcele de teren. S-a constatat ca sunt mostenitori în cote egale de câte 1/4 parte fiecare, reclamanta si pârâtii V.I., H.M. si V.N., în calitate de fiice si respectiv fiu. S-a dispus sistarea starii de indiviziune, prin atribuirea de loturi în natura, cu obligarea reclamantei la plata de sulte. Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut ca masa succesorala ramasa dupa defuncta, a fost stabilita partial prin sentinta civila nr. 1372/1979 a judecatoriei Viseu de Sus si a fost ulterior partajata între aceiasi mostenitori, prin sentinta civila nr. 561/1981 a aceleiasi instante. Parcelele de teren în litigiu, fac parte din masa succesorala suplimentara, ramasa dupa defuncta.

Apelul declarat de pârâtele V.I. si H.M. împotriva sentintei, a fost admis prin decizia civila nr. 1524 din 10 decembrie 1999 a Tribunalului Maramures, care a schimbat hotarârea apelata, în sensul ca a respins actiunea reclamantei.

Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut ca reclamanta si pârâtii 1 - 3, au fost înzestrati cu bunuri din patrimoniul defunctei, printr-un partaj de ascendent, care desi ar putea fi considerat nul pentru vicii de forma, a fost executat voluntar de catre toti descendentii, astfel ca acestia nu mai pot solicita constatarea nulitatii actului, deoarece l-au ratificat în conditiile art. 1167 alin. 3 Cod civil. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta, cu motivarea ca în speta nu este vorba de un partaj de ascendent, ci de o înzestrare a descendentilor cu bunuri din patrimoniul defunctei, iar beneficiarii urmeaza sa raporteze coerezilor tot ce au primit în dar, conform art. 738 - 751 Cod civil, actiunea nefiind prescrisa. Recursul este nefondat.

Prin cererea introductiva de instanta, reclamanta a solicitat stabilirea masei succesorale suplimentare dupa defuncta, constatarea calitatii de mostenitori a partilor si sistarea starii de indiviziune. În motivarea actiunii, a sustinut ca terenurile în litigiu au fost primite ca zestre de la antecesoarea partilor. Din probele administrate în cauza, a rezultat ca pârâtele V.L. si H.M. folosesc terenurile de peste 40 de ani. În baza dispozitiilor art. 794-799 Cod civil, partajul de ascendent este un act juridic între vii, sau pentru cauza de moarte, prin care ascendentul împarte între toti descendentii sai cu vocatie succesorala la data succesiunii sale, toate sau numai o parte din bunurile pe care descendentii le dobândesc individual, iar nu în cote-parti.

Pentru ca sa fie valabil, partajul de ascendent ca act juridic între vii, trebuie facut cu respectarea formei autentice prevazute de lege pentru donatii. Donatorul nu poate acoperi prin confirmare sau ratificare, viciile donatiei nule în privinta formei. Dupa moartea donatorului însa, mostenitorii acestuia pot confirma, ratifica sau executa voluntar donatia lipsita de formele legale, conform art. 1167 alin. 3 Cod civil, întrucât între mostenitori donatia nu este nula, ci doar anulabila.

Având în vedere ca în speta este vorba de un partaj de ascendent realizat prin înzestrarea copiilor, care a fost executat voluntar dupa moartea defunctei, reclamanta avea doar posibilitatea formularii unei actiuni în reductiunea donatiilor excesive, prescriptibila în termen de 3 ani de la decesul donatoarei si nu a unei actiuni de raport a donatiilor. În consecinta, recursul a fost respins ca nefondat.

(Judecator Dârjan Traian), C.A. Cluj, Sectia Civila, decizia nr.920 din data de 19 aprilie 2000