Ordinea in determinarea cotei disponibile. Astfel, mai intai se stabileste rezerva si cotitatea disponibila ordinara iar apoi din cotitatea disponibila ordinara sotul supravietuitor va primi cotitatea speciala.

CURTEA DE A P E L A L B A I U L I A

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 96/2010 Şedinţa publică de la 26 Februarie 2010

Pe rol se află pronunţarea asupra recursului declarat de reclamanţii O. E., O. D. E. şi pârâta E. F., împotriva deciziei civile nr. 196/A/6.11.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a în dosar civil nr(...), având ca obiect partaj judiciar. Procedura legal îndeplinită.

N. dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din data de 19 februarie 2010, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

 

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de faţă,

Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria S sub dosar nr(...), reclamanţii O. E. si O. D. E. au chemat in judecată pârâtii E. F., E. N. si ulterior E. B. şi au solicitat:

-să se constate că pe imobilul inscris in Cf 9557, nr. P. B., nr. top 1811/3/1/1 gradină de 866 mp şi nr. top 1812/2 casă si curte, exista edificată încă o construcţie cu destinaţie casă de locuit şi să se dispună notarea acesteia in CF;

-să se constate că masa succesorală ramasă dupa defunctul O. S. este compusă din cota de ½ din imobilul inscris in CF 9557 si nr. ord. B., nr. top 1811/3/1/1 grădină de 866 mp si nr. top 1812/2 – două case şi curte, şi să se dispună predarea succesiunii după defunctul O. S. în favoarea reclamanţilor după cum urmează: în principal, în cota de 5/8 părţi (în solidar) în favoarea acestora şi respectiv 3/8 părţi în favoarea soţiei supravieţuitoare O. F.; în subsidiar, în cote de 37/64 părţi(în solidar) în favoarea reclamanţilor şi respectiv în favoarea soţiei supravieţuitoare O. F. în cotă de 27/64 părţi.

-să se constate că moştenitori ai defunctului E. J., decedat la data de 14.01.2007 sunt pârâta E. F. în calitate de soră –colateral privilegiat si E. N. –in calitate de sotie supravieţuitoare, iar masa succesorală rămasă după acesta este formată din cota de ½ din cota ce urmează a o stabili ca revenindu-i lui O. F., la care se adaugă cota de ¼ părti din imobil (J din cota pe care o deţinea O. F., în urma sistării comunităţii de bunuri) şi să se dispună predarea succesiunii.

Ulterior acest petit al cererii reclamanţilor a fost reprecizat (f. 173 dosar fond) în sensul de a se constata că si pârâtul E. B. este moştenitor al defunctului E. J., în calitate de fiu al acestuia, fiind îndreptăţit la a moşteni cota de ¾ părţi din ceea ce ii revine fratelui său –defunctul E. J., pârâta E. F. fiind astfel înlăturată de la moştenirea fratelui său E. J..

S-a mai solicitat de reclamanţi partajarea imobilului înscris în Cf nr. 9957 S, prin atribuirea acestuia în favoarea pârâtelor, cu obligarea acestora la plata unei sulte în favoarea reclamanţilor, corespunzător cotelor de proprietate.

Prin cererea reconvenţională formulată, pârâta E. F. a solicitat:

-să se constate că defuncta O. F. decedată la data de 11.01.2006 cumulează cotitatea disponibilă de ¼ părti cu cota legala succesorala de ¼ părţi, după def. său soţ O. S. astfel că, cota acesteia din imobilul înscris în CF 9957 S cu nr. top 1812/2; 1811/3/1/1/1 este de 8/16 părti cu titlu de sistare de comunităţi de bunuri şi 4/16 părţi cu titlu de moştenire după defunct, reprezentând cotitatea disponibilă de 2/16 părţi si cota legală de 2/16 părţi;

-să se dispună predarea succesiunii defunctului O. S. în cotă de 12/16 părţi în favoarea defunctei O. F. şi cota de 4/16 părti reclamanţilor în cote egale;

-să se constate că succesori ai defunctului E. J. decedat în anul 2007 sunt: reclamanta reconvenţională E. F. în cotă de ½ părţi, în calitate de soră - colateral privilegiat şi E. N. în calitate de soţie supravieţuitoare în cotă de ½ părţi şi să se dispună predarea succesiunii;

-să se constate că masa succesorală a defunctului E. J. se compune din cota de 6/16 părţi din imobilul înscris în CF 9957 S;

-să se dispună partajarea imobilului înscris în CF 9957, prin atribuirea acestuia în întregime reclamantei reconvenţionale E. F., cu obligarea sa la plata sultelor conform cotelor de proprietate, de 4/16 părţi reclamanţilor principali, pârâţii reconvenţionali şi 3/16 părţi pârâta E. N..

Prin sentinţa civilă nr. 86/2009 s-a admis în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanţii O. E. şi O. D. E. în contradictoriu cu pârâţii E. F., E. N., E. B..

S-a admis în parte cererea reconvenţională a pârâtei –reclamante reconvenţionale E. F. şi în consecinţă:

S-a constatat că pe imobilul înscris in CF 9557, nr. ord. B., nr. top 1811/3/1/1/1- gradină de 866 mp si nr. top 1812/2 în suprafaţa de 266 mp –casă şi curte s-a edificat un corp de clădire separat, având o suprafaţa construită de 32,80 mp cu destinaţia bucătărie de vară, conform raportului de expertiză întocmit de expert tehnic J. J., ce face parte integrantă din hotărâre, construcţia urmând a fi notată în cartea funciară.

S-a dispus predarea succesiunii după defunctul O. S., decedat la data de 15.10.1991, în cotă de 24/64 părţi în favoarea reclamanţilor O. E. si O. D. E. si în cotă de 40/64 părţi în favoarea soţiei supravieţuitoare O. F..

S-a constatat că moştenitori ai defunctei O. F., decedată la 11.01.2006 sunt: pârâta-reclamanta reconvenţionala E. F. –în calitate de soră cu o cotă de 20/64 părţi si defunctul E. J. decedat la data de 15.01.2007, în calitate de frate –colateral privilegiat, cu o cotă de 20/64 părţi.

S-a constatat că moştenitori ai defunctului E. J. decedat la 15.01.2007 sunt: pârâta E. N. în calitate de soţie supravieţuitoare, având o cotă de 5/64 părţi si pârâtul E. B. în calitate de fiu, cu o cotă de 15/64 părţi.

A fost respins ca prematur formulat petitul cererilor părţilor vizând partajarea imobilului înscris in CF 9957 S cu nr. top 1811/3/1/1/1 şi 1812/2 –casă şi curte si respectiv sistarea indiviziunii.

S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Din arborele genealogic şi actele de stare civilă depuse, instanţa de fond a constatat că a rezultat următoarea situaţie de fapt: O. S. dec. la 15.10.1991 a avut 2 fii din prima sa căsătorie, în speţă, reclamanţii O. E. şi O. D. E., rămânând în calitate de succesori legali alături de aceştia, soţia supravieţuitoare O. F.. La rândul său, aceasta a decedat la data de 11.01.2006 (neavând copii cu def. O. S.), la moştenirea sa venind cei 2 fraţi ai săi, respectiv pârâta E. F. si E. J. –decedat si acesta la data de 14.01.2007, având ca moştenitori prin reprezentare pe fiul său, pârâtul E. B. si respectiv soţia supravieţuitoare E. N., prin urmare de la succesiunea def. E. J. fiind înlăturată T. sa, pârâta – reclamantă reconvenţională E. F., dată fiind prezenţa soţiei supravieţuitoare si a fiului acesteia, aşa încât pârâta E. F. va veni doar la moştenirea în nume propriu după defuncta O. F., nu si după defunctul E. J..

Intr-adevăr instanţa de fond a constatat că prin sentinţa civilă nr. 2142/1993 pronunţată în dosarul nr. 8463/1992 al J u d e c ă t o r i e i A l b a I u l i a, definitivă şi irevocabilă (f. 5-7 dosar fond) a fost admisă acţiunea reclamantei O. F. în contradictoriu cu pârâţii G. F., O. E., O. D., constatându-se calitatea de moştenitori acceptanţi ai succesiunii rămase de pe urma def. O. S., dec. la 15.10.1991 după cum urmează: O. F. în calitate de soţie supravieţuitoare, numiţii O. E. si O. D. în calitate de fii ai defunctului, pârâta G. F. fiind străină de succesiune prin neacceptare. De asemenea s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului O. S. se compune din cota de ½ părţi din imobilul înscris în Cf 5848 S, cu nr. top 1812/2 - loc de casă intravilan de 268 mp si nr. top 1811/3/1/1 –gradină în suprafaţă de 1259 mp, imobil care instanţa a constatat că este acelaşi cu imobilul în litigiu, înscris ulterior în altă carte funciară, respectiv 9557 S (având acelaşi număr topografic). Prin acelaşi titlu executoriu s-a dispus reducţiunea testamentului autentificat sub nr. 301/1985 de către Notariatul de Stat a Judeţului A, prin care testatorul O. S. dec. la 15.10.1991 a testat întreaga sa avere în favoarea reclamantei O. F., în limita cotităţii disponibile de ¼ părţi.

Din cuprinsul extrasului de CF (f.8 dosar fond) instanţa a constatat că, coproprietari ai imobilului în litigiu sunt O. S. şi soţia O. F., ambii decedaţi.

Faţă de cuprinsul sentinţei civile amintite mai sus, instanţa a reţinut autoritatea de lucru judecat în ce priveşte petitul acţiunii părţilor vizând constatarea faptului că masa succesorală rămasă după defunctul O. S. este formată din cota de ½ părti din imobilul în litigiu, aspect care s-a stabilit deja în mod irevocabil prin sentinţa civilă nr. 149/1993 a J u d e c ă t o r i e i A l b a I u l i a, aşa încât acest petit al acţiunii a fost respins.

Văzând cuprinsul extrasului de carte funciară, raportat la cotele existente, instanţa de fond a constatat că iniţial reclamanţii în calitate de fii au o cotă de proprietate de ¾ părţi (împreună), iar defuncta O. F. are o cotă de ¼ părti, ajungându-se prin fărâmiţarea cotelor la o cotă de 24/64 părţi pentru reclamanţi în calitate de fii, iar cele 10/16 părţi ale defunctei O. F. se vor împărţi egal între cei 2 fraţi colaterali privilegiaţi E. J. şi pârâta E. F., fiecare având 5/16 părţi. Mai departe, cotele se vor împărţi din nou între E. F. căreia îi va reveni o cota de 20/64 părţi şi moştenitorii defunctului E. J. (decedat), respectiv pârâta E. N. (soţia supravieţuitoare) va avea o cota de 5/64 părţi, iar E. B., o cota de 15/64 părţi din imobil.

Instanţa de fond a constatat că devoluţiunea succesorală legală este cea expusă mai sus, însă aceasta deocamdată, pe calea acestei acţiuni cu care instanţa a fost investită, nu va putea fi valorificată câtă vreme din cuprinsul CF în extenso (f. 55-58 dosar fond) rezultă în mod indubitabil că ultimii proprietari întabulaţi în cartea funciară asupra imobilului din litigiu sunt pârâta E. F. si defunctul E. J. în cotă de ½ părţi din imobil, aceştia întabulându-se prin efectul certificatului de moştenitor nr. 153/2006 autentificat sub nr. 71/3.01.2007 de BNP J. T., certificat care nu a fost anulat de nici o instanţă judecătorească, în prezentul litigiu nici una din părţile litigante neinvestind instanţa cu un astfel de petit.

Prin urmare, pentru a putea fi valorificate devoluţiunea succesiunii legale stabilită în cotele de mai sus, se impune în opinia instanţei de fond, ca în prealabil să fie eventual anulat acest certificat de moştenitor si restabilită situaţia anterioară de carte funciară în sensul reîntabulării imobilului pe numele defuncţilor O. S. si O. F..

Prin urmare instanţa de fond a reţinut faptul că în speţă, există autoritate de lucru judecat în ce priveşte dezbaterea succesiunii primului defunct O. S., fiind stabilit prin sentinţa civilă indicată mai sus faptul că, urmare a reducţiunii testamentului defunctei O. F., cotele de proprietate sunt de ¼ părţi pentru aceasta si respectiv ¾ părti pentru cei 2 fii din prima căsătorie a defunctului, în speţă, reclamanţii O. E. si O. D. E..

Faţă de faptul că, astfel cum s-a menţionat nu se pot înscrie practic aceste cote de proprietate rezultante în cartea funciară, câtă vreme există acel certificat de moştenitor după defuncta O. F., certificat neanulat prin nici o hotărâre judecătorească, instanţa de fond a respins ca prematur formulat petitul cererii părţilor având ca obiect sistarea indiviziunii asupra imobilului în litigiu.

Prin decizia civilă nr. 196/A/2009 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a în dosar nr(...) a fost admis apelul declarat de pârâta E. F. împotriva sentinţei civile de mai sus care a fost schimbată în parte doar sub aspectul cotelor de proprietate cuvenite reclamanţilor şi pârâţilor, şi procedându-se la o nouă judecată:

S-a dispus predarea succesiunii după defunctul O. S., decedat la data de 15.10.1991 în cotă de 472/1536 în favoarea reclamanţilor O. E. şi O. D. E. şi în cotă de 1064/1536 părţi în favoarea soţiei supravieţuitoare O. F..

S-a constatat că moştenitori ai defunctei O. F. decedată la 11.01.2006 sunt: pârâta – reclamantă reconvenţională E. F. în calitate de soră, în cotă de 532/1536 părţi şi defunctul E. J. decedat la data de 15.01.2007 în calitate de frate –colateral privilegiat în cotă de 532/1536 părţi.

S-a constatat că moştenitori ai defunctului E. J. decedat la 15.01.2007 sunt: pârâta E. N. în calitate de soţie supravieţuitoare având o cotă de 133/1536 părţi şi pârâtul E. B. în calitate de fiu în cotă de 399/1536 părţi.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

S-a respins apelul declarat de reclamanţii O. E. şi O. D. E. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Au fost obligaţi intimaţii O. E. şi O. D. E. să plătească, în solidar, apelantei E. F. suma de 2047,8 lei cheltuieli de judecată.

În considerentele deciziei s-a reţinut că în mod corect au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes a reclamanţilor O. E. şi O. D. E., având în vedere că reclamanţii sunt fii din prima căsătorie a defunctului O. S., având interes în a solicita dezbaterea succesiunii după acest defunct.

În ceea ce priveşte problema corelării dispoziţiilor art. 939 C. civ. cu drepturile succesorale prevăzute în favoarea soţului supravieţuitor de Legea nr. 319/1994, tribunalul a reţinut că există părerea unanim admisă potrivit căreia drepturile soţului supravieţuitor care concurează cu descendenţii defunctului dintr-o căsătorie anterioară nu mai pot fi limitate exclusiv la cotitatea disponibilă specială prev. de art. 939 Cod civil ci trebuie stabilite ţinând seama şi de noua calitate a soţului supravieţuitor de moştenitor legal rezervatar.

Astfel soţul supravieţuitor care vine în concurs cu doi descendenţi ai defunctului va primi rezerva de 1/8 iar cei doi copii rezerva de 14/24 (2/3 din 7/8).

Astfel rezerva totală este de (soţ supravieţuitor) + (copii)=.

Rezultă că cotitatea disponibilă ordinară este de .

Din cotitatea disponibilă ordinară de , soţul supravieţuitor va mai primi cotitatea disponibilă specială de adică .

Restul de se împarte conform cotelor legale conform art. 1 din Legea 319/1944 astfel:

-T. supravieţuitor:

-copii: .

Deci soţul supravieţuitor va primi (rezerva) + (cotit. disp. specială)+=, iar cu doi copii: rezerve + cota legală.

Aceste cote de pentru soţul supravieţuitor şi pentru copii se aplică la cota de ce le revine după defunctul O. S. astfel: pentru soţia supravieţuitoare O. F. la care se adaugă cota de a def. O. F. ca urmare a sistării comunităţii de bunuri:.

Rezultă că cei doi copii au împreună o cotă de părţi =>.

Prin urmare cota cuvenită soţiei supravieţuitoare O. F. este de iar a reclamanţilor împreună de .

Ca urmare a faptului că soţia supravieţuitoare O. F. a decedat la data de 11.01.2006 (neavând copii cu def. O. S.), la moştenirea sa vin cei 2 fraţi ai săi E. F. si E. J., fiecare în cotă de părţi.

Cum şi E. J. a decedat la 14.01.2007 la moştenirea acestuia vin soţia supravieţuitoare E. N. în cotă de şi fiul E. B. în cotă de , T. E. F. fiind înlăturată de la succesiunea defunctului E. J. dată fiind prezenţa soţiei supravieţuitoare şi a fiului acesteia.

În ceea ce priveşte pe E. B. s-a constatat că acesta are calitatea de moştenitor al defunctului E. J., fiind înfiat de către acesta, iar în certificatul de naştere depus este menţionat numele E. J. şi N. ca şi părinţi.

In ceea ce priveşte devoluţiunea succesorală legală Tribunalul a constatat că în mod corect a reţinut instanţa de fond că aceasta nu va putea fi valorificată atâta timp cât din cuprinsul cărţii funciare extenso (filele 55-58) rezultă că ultimii proprietari tabulari întabulaţi în cartea funciară asupra imobilului în litigiu sunt pârâta E. F. şi defunctul E. J. în cotă de ½ părţi din imobil, aceştia întabulându-se în baza certificatului de moştenitor nr. 153/2006, certificat care nu a fost anulat de nici o instanţă judecătorească.

Prin urmare, faţă de această împrejurare, nu se poate dispune nici sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în litigiu.

Faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat pe capătul de cerere vizând cumulul cotităţii disponibile de ¼ cu cota legală succesorală de ¼ părţi nu poate fi reţinut pentru că aşa cum s-a detaliat la modul de calcul al cotelor cuvenite părţilor trebuie avută în vedere o anumită ordine în determinarea cuantumului cotităţii disponibile speciale.

Astfel, mai întâi se stabileşte rezerva şi cotitatea disponibilă ordinară iar apoi din cotitatea disponibilă ordinară soţul supravieţuitor va primi cotitatea specială de ¼ , iar diferenţa se va împărţi conform cotelor legale.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii O. E. şi O. D. E. şi pârâta E. F..

Prin recursul promovat, reclamanţii arată că în mod greşit instanţa de apel a modificat cotele de proprietate pentru reclamanţi deşi ele au fost stabilite în mod legal prin sentinţa instanţei de fond, ţinându-se cont de sentinţa civilă nr. 2142/1993 a J u d e c ă t o r i e i A l b a I u l i a pronunţată în dosar nr. 8463/1992 prin care s-a dispus reducţiunea testamentului autentificat sub nr. 301/1985 de Notariatul de Stat A.

În această situaţie, potrivit extrasului de carte funciară raportat la cotele legale de proprietate, în mod legal şi temeinic s-a constatat de prima instanţă că reclamanţii au o cotă de 6/16 iar soţia supravieţuitoare 10/16 (sau 40/64 şi 24/64).

Susţin că prin art. 939 alin. 2 cod civil, pârâţii nu au în plus o altă cotă legală în afara cotei disponibile de ¼ părţi.

Mai arată că în mod greşit nu s-a dispus sistarea stării de indiviziune fiind încălcate dispoziţiile art. 728 alin. 3 C. civ. E. legală, în speţă, permite instanţei să constate că notarul J. T. din S şi-a declinat competenţa în favoarea instanţelor judecătoreşti pentru dezbaterea şi partajul judiciar şi că instanţa de apel, prin rolul său activ era în măsură să dispună anularea certificatului de moştenire nr. 153/2006 autentificat sub nr. 71/03.01.2007 existent la dosar. Precizează că sub dosar nr(...) al Judecătoriei S au solicitat anularea acestui certificat de moştenitor.

Mai arată că instanţa era în măsură să soluţioneze cererea reclamanţilor pentru atribuirea imobilului în litigiu corespunzător cotelor de proprietate.

Solicită modificarea deciziei invocând în drept art. 299 şi urm. C. proc. civ.

Prin recursul formulat, pârâta E. F., personal şi în calitate de moştenitoare a defunctului E. J. a solicitat modificarea hotărârilor instanţei de fond şi de apel în sensul admiterii acţiunii reconvenţionale şi a respingerii acţiunii principale, cu cheltuieli de judecată.

Sub un prim motiv de recurs se invocă nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., susţinându-se că este nelegală soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes a reclamanţilor în ceea ce priveşte succesiunea defunctului E. J., faţă de care nu au vocaţie succesorală şi, deci, nici calitate procesuală activă.

Consideră că motivarea respingerii excepţiei nu are nici o legătură cu excepţia ridicată de pârâtă, fiind incidente dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. pentru că aceasta nu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active faţă de succesiunea lui O. S. ci faţă de cea a lui E. J..

Reclamanţii trebuiau să ceară introducerea în cauză a celor care au vocaţie succesorală, cu care trebuie să se judece, dar dacă E. N. sau E. B. nu formulează acţiunea în stabilirea succesorilor masei succesorale şi a cotelor, nu pot să se substituie voinţei lor.

Un al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se referă la reţinerea unor cote succesorale greşite de către instanţa de apel. Sub acest aspect arată că sentinţa civilă nr. 2142/1993 nu a stabilit întinderea drepturilor fiecărui moştenitor lăsând pe seama Notariatului acest lucru. Reclamanta reconvenţională a solicitat să se constate că antecesoarea sa, O. F., cumulează cotitatea disponibilă stabilită prin sentinţa 2142/1993 cu cota legală de ¼ în temeiul art. 939 C. civ şi a Legii nr. 319/1944 şi invocă în acest sens literatura de specialitate în care se reţine că soţul supravieţuitor poate cumula cotitatea disponibilă specială cu porţiunea lui succesorală legală cu condiţia ca liberalităţile primite şi porţiunea sa succesorală legală să nu depăşească cotitatea disponibilă ordinară. D. cele două, O. F. are în masa succesorală 12/16 părţi din masa succesorală a defunctului O. S., din care 8/16 părţi cu titlu de sistarea comunităţii de bunuri, ¼ părţi cotitatea disponibilă stabilită prin sentinţă şi ¼ cota succesorală în concurs cu descendenţii din altă căsătorie.

Sub un ultim motiv de recurs se contestă calitatea de succesor a lui E. B. care nu a fost înfiat cu efecte depline, impunându-se depunerea la dosar a actelor de înfiere a acestuia şi nu doar a actelor de stare civilă.

Prin întâmpinarea formulată în cauză recurenta E. F. a solicitat respingerea recursului reclamanţilor arătând că acesta nu este formulat pe motive de nelegalitate iar criticile sunt nefondate deoarece defuncta O. F. cumulează cotitatea disponibilă cu cota legală.

Reclamanţii O. E. şi O. D. E. au solicitat prin întâmpinarea formulată respingerea recursului formulat de E. F. arătând că au interes în a solicita dezbaterea succesiunii după E. J., că dacă s-ar cumula cotitatea disponibilă specială de ¼ cu cota legală de ¼ s-ar încălca cotitatea disponibilă ordinară şi că nu poate fi contestată calitatea de succesor a lui E. B. atâta timp cât nu s-a solicitat înscrierea în fals cu privire la actul de stare civilă depus de acesta.

Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea reţine următoarele:

Recursul pârâtei – reclamante reconvenţionale este nefondat.

Finalitatea acţiunii promovate de reclamanţii O. E. şi O. D. E. constă în sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 9557 S, prin atribuirea acestuia pârâţilor E., cu obligarea la plata de sulte. În conformitate cu dispoziţiile art. 112 C. proc. civ., reclamanţii au indicat persoanele cu care înţeleg să se judece, respectiv pe moştenitorii defunctei O. F. dar şi pe moştenitorii fiului decedat al acesteia, E.u J..

Sistarea de indiviziune solicitată de reclamanţi prin acţiune presupune, în prealabil, stabilirea cotelor de moştenire, respectiv de coproprietate asupra imobilului iar aceasta nu se poate face, conform dispoziţiilor legale, cu excluderea moştenitorilor defunctului E. J..

Altfel spus, sistarea stării de indiviziune nu se poate realiza fără stabilirea cotelor de moştenire, respectiv de coproprietate a tuturor părţilor implicate pentru că altfel nu s-ar putea pune în aplicare dispoziţiile art. 728 C. civ. în raport de criteriile precizate de art. 673/5 şi 673/9 C. proc. civ. În acest context, Curtea apreciază că atât calitatea procesuală activă cât şi interesul reclamanţilor în ceea ce priveşte stabilirea calităţii de moştenitori ai pârâţilor după defunctul E. J. este pe deplin justificată, motivul de recurs formulat de pârâtă sub acest aspect şi întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ., nefiind fondat.

Nefondat se reţine a fi şi cel de-al doilea motiv de recurs invocat de aceeaşi pârâtă.

În litigiul finalizat cu pronunţarea de către J u d e c ă t o r i a A l b a I u l i a a sentinţei civile nr. 2124/1993 în dosar nr. 8463/1992, reclamanta O. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii O. E. şi D. să se constate cotele de moştenire şi masa succesorală rămase după defunctul O. S.. Prin sentinţa menţionată anterior, s-a stabilit că în masa succesorală rămasă după defunct intra cota de ½ părţi din imobilul în litigiu şi s-a dispus reducţiunea testamentului autentificat sub nr. 501/1985 prin care defunctul a testat în favoarea numitei O. F. întreaga sa avere, în limita cotităţii disponibile de ¼ părţi. Aşa cum rezultă din considerentele hotărârii, la pronunţarea acestei soluţii, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 841 C. civ. cât şi cele ale Legii nr. 319/1944 privitor la cota soţului supravieţuitor în concurs cu copii din altă căsătorie.

Aşadar, prin hotărârea judecătorească menţionată, rămasă irevocabilă, au fost stabilite deja cotele de moştenire ale soţiei supravieţuitoare şi a fiilor din căsătoria anterioară, sub acest aspect sentinţa nr. 2142/1993 bucurându-se de autoritate de lucru judecat, conform art. 1201 C. civ., aşa cum dealtfel corect a reţinut şi prima instanţă. Prin urmare, cotele de moştenire a celor trei nu mai pot fi discutate în litigiul de faţă fără a se încălca puterea de lucru judecat de care se bucură hotărârea menţionată iar dispoziţiile art. 939 C. civ. invocate de pârâta – reclamantă reconvenţională puteau fi valorificate doar în litigiul din anul 1992. Solicitările acesteia sunt cu atât mai mult nefondate în condiţiile în care instanţa, cu ocazia pronunţării sentinţei civile nr. 2142/1993 a luat în considerare inclusiv cota legală a soţului supravieţuitor prevăzută de Legea nr. 319/1944.

Ca atare, cotele indicate de recurentă nu pot fi luate în considerare, cotele corecte fiind cele reţinute de prima instanţă în raport de cele stabilite prin sentinţa civilă nr. 2142/1993 şi de cuprinsul extrasului de carte funciară ataşat dosarului de fond. Astfel, defunctei O. F. îi revine cota sa de ½ părţi din imobil la care se adaugă cota de ¼ din cota deţinută de defunctul O. S., respect 10/16 părţi din imobil (40/64). În ceea ce-i priveşte pe reclamanţi aceştia moştenesc împreună ¾ din cota de ½ a defunctului, ajungând fiecare la o cotă de 3/16 (12/64). Moştenitori ai defunctei O. F. sunt E. F. în calitate de soră şi E. J., frate, fiecare în cotă de 20/64 părţi. Întrucât E. J. este decedat, vocaţie concretă la moştenirea acestuia o are fiul său E. B. în cotă de 15/64 părţi şi soţia supravieţuitoare E. N., în cotă de 5/64 părţi. T. acestuia, E. F. este exclusă de la moştenirea fratelui său dată fiind prezenţa rudei din prima clasă de moştenitori (fiul E. B.). În privinţa calităţii acestuia de moştenitor după defunctul E. J., aceasta a fost corect reţinută de instanţele fondului în contextul în care pe de o parte, acest aspect rezultă cu evidenţă din actele de stare civilă depuse la dosarul de fond, acte a căror nevalabilitate nu a fost demonstrată de către pârâtă. Pe de altă parte, în cauză nu a fost făcută nicio probă în sensul că pârâtul E. B. nu ar fi fost înfiat cu efecte depline, şi acest ultim motiv de recurs al pârâtei fiind nefondat.

În ceea ce priveşte recursul reclamanţilor, Curtea constată că acesta este fondat în măsura şi pentru motivele ce se vor arăta.

Aşa cum s-a arătat anterior, instanţa de fond a stabilit corect cotele de coproprietate ţinând cont de cele stabilite cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa nr. 2142/1993 a J u d e c ă t o r i e i A l b a I u l i a şi de cotele evidenţiate în cartea funciară. Pentru motivele arătate cu ocazia analizării motivului de recurs invocat de pârâta E. F. sub aspectul modului de calcul al cotelor de moştenire, Curtea constată nelegal modul de calcul stabilit de instanţa de apel, acesta aducând atingere autorităţii de lucru judecat de care se bucura sentinţa civilă nr. 2142/1993, dispoziţiile art. 939 C. civ., nemaiputând fi aplicate în speţa de faţă. Ca atare primul motiv de recurs al reclamanţilor este fondat.

Solicitarea recurenţilor reclamanţi de anulare a certificatului de moştenitor nr. 153/2006 este inadmisibilă în recursul de faţă având în vedere că nu a format obiect al analizei primei instanţe şi a celei de apel. Cu referire la acest certificat de moştenitor, Curtea apreciază că atât instanţa de apel cât şi cea de fond au reţinut greşit că acesta ar constitui un impediment la sistarea stării de indiviziune asupra imobilului. De fapt, ceea ce au reţinut greşit instanţele este faptul că în temeiul acestui act autentic numiţii E. F. şi E. J. s-au întabulat în CF în cotă de ½ părţi din imobil.

Din extrasul CF depus la f. 55-58 dos. fond, rezultă că E. F. şi E. J. şi-au întabulat fiecare cota de ½ părţi din cota deţinută de defuncta O. F. sub B 2, 6 şi nu asupra întregului imobil ( nu şi asupra cotei defunctului O. S.).

În condiţiile în care aceştia şi-au întabulat dreptul de proprietate doar cu privire la cota deţinută de defuncta O. F. şi nu asupra întregului imobil, Curtea apreciază că în mod greşit s-a apreciat ca prematur capătul de cerere referitor la sistarea stării de indiviziune. Prin urmare, se reţin a fi fondate criticile reclamanţilor referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 728 C. civ., prima instanţă putând să procedeze în sensul prevăzut de dispoziţiile textului de lege menţionat cu luarea în considerare a cotelor de coproprietate, a solicitărilor părţilor şi a criteriilor legale aplicabile.

Faţă de toate aceste considerente şi văzând că petitul privind sistarea indiviziunii a fost soluţionat fără a se intra în cercetarea fondului, Curtea în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 3 C. proc. civ. va admite ca fondat recursul reclamanţilor. În consecinţă va casa în tot decizia pronunţată de tribunal, şi în parte sentinţa primei instanţei, numai cu privire la capătul de cerere privind sistarea stării de indiviziune, urmând să fie trimisă cauza spre rejudecare primei instanţe numai sub acest aspect.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

În temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul pârâtei va fi respins ca nefondat.

Pentru aceste motive:

În numele legii

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanţii O. E. şi O. D. E. împotriva deciziei civile nr. 196/A/2009 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a în dosar nr(...) şi în consecinţă:

Casează în tot decizia atacată şi în parte sentinţa civilă nr. 86/2009 pronunţată de Judecătoria S în dosar nr(...), numai cu privire la capătul de cerere privind sistarea stării de indiviziune şi trimite cauza spre rejudecare primei instanţe, numai cu privire la acest aspect.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Respinge recursul declarat de pârâta E. F. împotriva aceleiaşi decizii.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 26.02.2010.

 

Preşedinte,

(...) (...)

Judecător,

(...) (...) (...)

Judecător,

(...) G. (...)

Grefier,

O. S.

 

S.. D.M.

Tehn. N.R.

8 ex/07.04.2010

Jud. fond – C. E.

Jud. apel – G. E. E./E. E.