Neacceptarea mostenirii in termenul legal. Actele de acceptare trebuie sa fie neechivoce si intentia de acceptare sa rezulte fara dubiu.

CURTEA DE A P E L P L O I E Ş T I

-Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie-

D E C I Z I A NR.237 Şedinţa publică din data de 28 februarie 2008

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul E. O., domiciliat în buzău,(...), jud.B, împotriva deciziei civile nr.367 din 19 noiembrie 2007, pronunţată de T r i b u n a l u l B u z ă u, în contradictoriu cu intimata reclamantă E. B., domiciliată în B, (...) (...), nr.18, jud.B.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns recurentul pârât E. (...) reprezentat de avocat E. E. din cadrul Baroului P şi intimata E. B. asistată de avocat E. B. din cadrul Baroului B.

Procedura îndeplinită.

Recursul este timbrat cu 9,5 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanţei nr.86791/28.02.2008 şi timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, ce s-au anulat la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Avocat E. B. pentru intimata reclamantă depune la dosar acte, respectiv chitanţele nr.120/03.01.2008, nr.124/03.01.2008 privind plată impozite pe clădiri, chitanţa nr.7 privind plata onorariului de avocat şi sentinţa civilă nr.3525/19.06.2007 a J u d e c ă t o r i e i B u z ă u, acte comunicate şi părţii adverse şi invocă excepţia tardivităţii declarării recursului de către pârâtul E. (...), în conformitate cu dispoz.art.301 cod pr.civilă, potrivit căruia termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, comunicare care s-a făcut pe data de 14.12.2007, iar recursul a fost declarat pe data de 3 ianuarie 2008, deci peste termenul prevăzut de lege.

Solicită respingerea recursului ca tardiv formulat, cu cheltuieli de judecată.

Avocat E. E. având cuvântul pentru recurentul pârât solicită a se aprecia asupra excepţiei invocate, având în vedere că termenul de declarare a recursului se împlinea într-o zi nelucrătoare, acesta prelungindu-se până în prima zi lucrătoare, respectiv 3 ianuarie 2008.

Curtea, având în vedere excepţia tardivităţii declarării recursului invocată de intimata reclamantă, rămâne în pronunţare.

C U R T E A

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul J u d e c ă t o r i e i B u z ă u sub nr(...), reclamanta E. B. a chemat în judecată pe pârâtul E. (...), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate masa bunurilor succesorale rămase de pe urma def. E. N. şi calitatea reclamantei de unic moştenitor a defunctului.

În motivarea acţiunii, reclamanta a învederat instanţei că a fost soţia supravieţuitoare a defunctului E. N., ce a avut ultimul domiciliu în B, decedat la 04.07.2005, iar ca moştenitori cu vocaţie succesorală au rămas părţile. În plus, moştenirea a fost acceptată numai de către reclamantă, întrucât pârâtul nu a făcut acte de acceptare a succesiunii.

A mai precizat reclamanta că moştenirea defuncţilor E. E. şi E. N. a fost acceptată numai de E. N., iar masa bunurilor succesorale se compune din: imobil casă de locuit compus din 2 camere, hol, baie, imobil casă de locuit compus din 2 camere şi hol ce face trup comun cu primul, suprafaţa de 369 mp pe care sunt construite aceste imobile.

La termenul de judecată din 30.01.2007 reclamanta şi-a completat acţiunea, solicitând dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defuncţilor E. N., E. E. şi E. N., arătând că masa succesorală rămasă de pe urma socrilor este compusă din 369 mp, 2 camere plus hol, iar de pe urma soţului este compusă din corpul de casă lipit de primul, compus din 2 camere, hol, baie şi bucătărie, în plus a solicitat şi pasivul succesoral.

La termenul de judecată din 20.02.2007, reclamanta a arătat că din masa de partajat mai face parte şi un garaj construit de soţi, că pe cheltuiala acestora au îmbunătăţit imobilul cu o baie utilată cu tot ce este necesar, au racordat imobilul la reţeaua de gaze, au renunţat la peretele dintre cele două camere folosite drept sufragerie de socrii, cheltuielile de înmormântare şi pomenirile până la un an ocazionate cu decesul defuncţilor s-au ridicat la câte 4000 lei.

Prin sentinţa civilă nr.3525/19.06.2007 pronunţată de J u d e c ă t o r i a B u z ă u, s-a admis acţiunea completată şi modificată formulată de reclamanta E. B. în contradictoriu cu pârâtul E. (...), s-au declarat deschise succesiunile defuncţilor E. E., decedat la 26.06.1971 şi E. N., decedată la 16.11.1999 şi s-a constatat că pârâtul E. (...) este străin de succesiunea def.E. E. şi E. N., prin neacceptarea în termenul legal.

Totodată, prin aceeaşi sentinţă, s-a constatat că de pe urma defuncţilor E. E. şi E. N. a rămas ca moştenitor acceptant E. N., în calitate de fiu, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală, compusă din activ: un imobil casă de locuit cu 2 camere şi hol, cu terenul aferent în suprafaţă de 369 m.p., amplasate în B,(...), judeţ B şi din pasiv constituit din suma de 4000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare şi pomenile până la 1 an.

De asemenea, s-a declarat deschisă succesiunea def. E. N., decedat la data de 4.07.2005 cu ultimul domiciliu în B, judeţ B, constatându-se că pârâtul E. (...) este străin de succesiunea defunctului E. N., prin neacceptarea în termenul legal şi că de pe urma def. E. N. a rămas ca unic moştenitor acceptant reclamanta E. B., în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală, compusă din activ: un imobil casă de locuit cu 2 camere şi hol, ½ dintr-o casă de locuit alipită de prima, construcţie din cărămidă, acoperită cu ţiglă, având instalaţie electrică şi gaze, formată din 2 camere, hol, baie şi bucătărie, un garaj şi terenul aferent acestora în suprafaţă de 369 m.p. amplasate în municipiul B,(...) şi din pasiv constituit din suma de 4000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare şi pomenile până la 1 an.

S-a atribuit reclamantei E. B. întreaga masă succesorală rămasă de pe urma defuncţilor E. E., E. N. şi E. N..

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în considerentele hotărârii că pârâtul este străin de succesiunea părinţilor săi prin neacceptarea în termen legal şi că, de pe urma defuncţilor E. E. şi E. N., a rămas ca unic moştenitor acceptant E. N., în calitate de fiu, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală a acestora.

S-a reţinut, de asemenea, că la data de 4.07.2005 a decedat numitul E. N. care nu a avut descendenţi şi ca urmare, vocaţie succesorală au părţile reclamanta – în calitate de soţie supravieţuitoare şi pârâtul – în calitate de frate.

D. instanţa că, din depoziţiile martorilor audiaţi, rezultă că pârâtul nu a venit în vizită la imobilul succesoral după decesul fratelui său, nu a luat niciun bun succesoral, reclamanta fiind singura care a continuat să locuiască în imobil.

Împotriva sentinţei a declarat apel pârâtul E. (...), criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice, susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a reţinut greşit situaţia de fapt, că în realitate pârâtul apelant a ajutat la construirea băii şi dotarea acesteia, lucrare ce nu comportă urgenţă şi ca atare se poate trage concluzia că a acceptat moştenirea.

De asemenea, s-a susţinut că instanţa de fond a făcut o interpretare eronată a textelor de lege aplicabile, respectiv art.703 şi 712 Cod Civil.

Cu privire la compunerea masei succesorale rămasă de pe urma def.E. N., instanţa a reţinut greşit existenţa a două imobile, când în realitate este vorba de unul singur.

S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei, reţinând că şi pârâtul intimat este moştenitor al defuncţilor părinţi şi fratelui său.

În urma examinării sentinţei apelate, prin prisma criticilor formulate şi a probelor administrate, T r i b u n a l u l B u z ă u, prin decizia civilă nr. 367 din 19 noiembrie 2007, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul E. (...), reţinând următoarele:

Primul motiv de apel este neîntemeiat, întrucât, deşi legea nu stabileşte concret – în sensul enumerării limitative şi stricte a faptelor ce constituie manifestarea intenţiei succesibilului de acceptare a moştenirii, se precizează că aceste acte trebuie să fie neechivoce şi intenţia de acceptare să rezulte fără dubiu.

Practica judiciară a consacrat însă, care fapte ale succesibilului pot constitui elemente ale unei acceptări tacite a moştenirii.

A apreciat instanţa că simplul fapt de a oferi o cadă pentru dotarea unei băi nu poate constitui act de acceptare a moştenirii. Pârâtul nu a mai venit nici măcar în vizită la imobilul succesoral după decesul fratelui său şi nu şi-a însuşit niciun bun. De altfel, chiar pârâtul a recunoscut la interogatoriul luat de instanţă că nu a preluat niciun bun din imobilul succesoral în care nu a locuit după decesul părinţilor.

Tribunalul a reţinut, de asemenea, că este neîntemeiată şi a doua critică, referitoare la faptul că instanţa de fond nu a dat eficienţă dispoziţiilor art. 703 şi 712 Cod civil, întrucât aceste texte nu îşi au corespondent în probatoriile administrate, în speţă, nefiind vorba de o sustragere de bunuri din moştenire, ce ar atrage decăderea din dreptul de opţiune succesorală. D. dreptului de proiprietate asupra casei de locuit construită de intimată cu soţul ei, prin hotărâre judecătorească, ce presupune un proces civil, nu echivalează cu o sustragere de bunuri din moştenire.

Cât priveşte compunerea masei succesorale, s-a apreciat că în mod corect instanţa de fond a reţinut, prin coroborarea înscrisurilor de la dosar cu depoziţiile martorilor audiaţi, că aceasta se compune dintr-un imobil casă de locuit, compus din 2 camere şi un hol, ½ dintr-o casă alipită de prima compusă din 2 camere, hol, baie, bucătărie şi garaj.

Împotriva deciziei mai sus menţionată a declarat recurs pârâtul E. (...), criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Un prim motiv de recurs este că motivarea instanţelor, în sensul că actele săvârşite de pârât după decesul părinţilor şi al fratelui au un caracter echivoc şi nu pot fi asimilate actelor tacite de acceptare, este în contradicţie cu rolul şi scopul succesiunii, din probe rezultă că niciuna din părţi nu a acceptat în mod expres succesiunea, ci doar că E. N. şi E. B. au locuit împreună cu părinţii până la decesul acestora şi au rămas în imobil.

Consideră recurentul că instanţele de judecată erau obligate să verifice , iar reclamanta să facă dovada că actele îndeplinite de E. N. asupra bunurilor indivize au fost săvârşite în temeiul dreptului său de proprietate sau a înţeles să exercite actele respective în calitate de succesor.

De asemenea, recurentul a arătat că era necesar a se stabili, prin administrarea de probe, împrejurările din care să rezulte, în mod neîndoielnic, intenţia de acceptare a succesiunii, iar instanţei îi revenea sarcina de a aprecia în mod concret, dacă actele îndeplinite de succesibili reprezintă, sau nu, o acceptare tacită a moştenirii.

Se critică de recurent şi faptul că instanţele nu au făcut nicio discuţie în legătură cu împrejurarea că reclamanta şi soţul său decedat, au fost coindivizari cu părinţii şi că în această calitate au efectuat unele îmbunătăţiri la imobil, excluzând de la moştenire pe pârât şi omiţând că existenţa stării de indiviziune a avut la bază o înţelegere convenită între aceştia şi E. (...).

Se solicită completarea probatoriilor prin audierea martorului E. H., admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate ,. Trimiterea cauzei spre rejudecare la J u d e c ă t o r i a B u z ă u.

La data de 31.01.2008, E. B. a formulat întâmpinare, arătând că cererea de recurs nu este motivată în drept, nu sunt indicate motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, din cuprinsul acesteia se observă că motivele de nemulţumire nu se încadrează în niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C.pr.civilă.

La termenul de judecată din 28 februarie 2008, intimata-reclamantă a invocat excepţia tardivităţii declarării recursului.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor şi lucrărilor dosarului, a dispoziţiilor legale ce au incidenţă în soluţionarea recursului, Curtea, va reţine următoarele :

Conform art. 137 C.pr.civilă, instanţa se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Art. 301 C.pr.civilă, precizează că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Decizia recurată a fost comunicată recurentului la data de 14 decembrie 2007, iar cererea de recurs a fost primită la T r i b u n a l u l P r a h o v a la data de 3 ianuarie 2008, conform rezoluţiei de pe cererea de recurs ( fila 4 dosar recurs), deci cu mai mult de 15 zile de la data comunicării hotărârii, astfel cum se prevede în textul legal sus-menţionat.

În consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 137 C.pr.civilă coroborat cu art. 301 C.pr.civilă, se va admite excepţia tardivităţii şi se va respinge ca tardiv recursul.

În baza dispoziţiilor art. 274 C.pr.civilă, urmează a obliga recurentul către intimata-reclamantă la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite excepţia tardivităţii recursului.

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de pârâtul E. O., domiciliat în B,(...), judeţ B împotriva deciziei civile nr.367 pronunţată la 19 noiembrie 2007 de T r i b u n a l u l B u z ă u, în contradictoriu cu reclamanta E. B., domiciliată în B,(...), judeţ B.

Obligă recurentul, către intimata-reclamantă, la 700 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2008.

Preşedinte, Judecători,

(...) (...) (...) (...) (...) (...) E.

Grefier,

D. D.

Red. ES

Tehnored.PJ

2 ex/3.03.2008

d.f(...) J u d e c ă t o r i a B u z ă u

j.f. G. E.

d.a (...) T r i b u n a l u l B u z ă u

j.a I N., E. H.

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120