Mostenire legala. Principii de baza ale devolutiunii legale. Principiul chemarii la mostenire a rudelor în ordinea claselor de mostenitori legali. Reprezentarea succesorala

Sectia Civila a Înaltei Curti de Casatie si Justitie

 Prezenta chiar si a unui singur descendent, care face parte din clasa I de mostenitori legali (copii, nepoti, stranepoti ai defunctului, fara limita de grad), înlatura de la mostenire pe cei care fac parte din clasele subsecvente de mostenitori (respectiv, clasele II-IV).

Pentru a beneficia de reprezentarea succesorala, reprezentantul trebuie sa îndeplineasca si doua conditii negative, respectiv cele de a nu fi nedemn sau renuntator. În situatia în care, descendentul în linie directa din clasa I de mostenitori legali traieste, nu a renuntat la mostenire si nici nu i-a fost constatata nedemnitatea, nici o alta ruda dintr-o alta clasa de mostenitori legali nu poate veni la mostenirea lasata de defunct.

Î.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 4136 din 27 aprilie 2006.

Prin sentinta civila nr. 726/C din 9 septembrie 2004 pronuntata de Tribunalul Bihor, s-a respins actiunea formulata de reclamantul G.A.I. prin L. M., împotriva pârâtelor Primaria Valea lui Mihai - Comisia locala pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, si Prefectura judetului Bihor - Comisia judeteana de aplicare a Legii nr. 10/2001.

Pentru a hotarî astfel, instanta de fond, a retinut ca imobilul în litigiu, în suprafata de 956 mp a fost initial proprietatea tabulara a numitilor S. L. si S. T. Imobilul a devenit proprietatea Statului Român în baza Decretului nr. 712/1966 si nr. 218/1960. Bunica reclamantului, numita S. A. a fost sora cu proprietarul tabular S. L., astfel ca reclamantul face parte din clasa a II-a a colateralilor privilegiati, ce cuprinde fratii si surorile defunctului S. L. precum si descendentii acestora. Instanta de fond a mai retinut, din extrasul din "Registrul de nastere", ca proprietarii tabulari ai imobilului au avut o fiica pe nume S. E. nascuta în anul 1913, casatorita cu numitul P. S. în anul 1932, decedata în anul 1966.

 Potrivit actului de adoptie nr. 3/august 1951, fiica proprietarilor tabulari, numita P. E. a înfiat un copil V. A., nascuta la 6 octombrie 1938, care a dobândit numele de P. A. Numita P.A., face parte din clasa I-a a descendentilor în linie dreapta fata de proprietarii tabulari, este în viata, în prezent fiind cazata la Azilul de Noapte din Oradea, conform adresei nr. 289752 din 5 noiembrie 2003. Conform principiului prioritatii clasei de mostenitori în ordinea stabilita de lege, între mostenitorii din clase diferite, consacrat în dispozitiile art. 669 - art. 675 Cod civil, sunt chemati în primul rând la mostenire, mostenitorii din clasa I, cu excluderea celor din clasele II, III si IV. Numai în lipsa mostenitorilor din clasa I sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni vin la succesiune mostenitorii din clasa a II-a.

Reclamantul nu a dovedit ca fiica proprietarilor tabulari, ori nepoata de fiica ar fi renuntatori la mostenire ori nedemni, astfel ca simpla existenta a numitei P. A. ce face parte din clasa I de mostenitori, înlatura de la mostenire pe reclamant, ce face parte din clasa a IV-a de mostenitori. Pe de alta parte, potrivit art. 651 Cod civil, data în raport de care se determina persoanele chemate la mostenire si drepturile ce li se cuvin, este data decesului antecesorului partilor, defunctul S. L., ceea ce exclude considerarea vreunei alte date, cum ar fi aparitia Legii nr. 10/2001, ca moment al deschiderii succesiunii. Or, la data deschiderii succesiunii defunctului S. L., 6 octombrie 1930, singura mostenitoare cu vocatie succesorala a fost fiica acestuia care a înlaturat de la mostenire pe fratii defunctului, iar faptul ca nepoata de fiica P. A. nu a solicitat restituirea imobilului în temeiul Legii nr. 10/2001 nu constituie o împrejurare de natura sa-i dea posibilitatea reclamantului de a obtine imobilul revendicat.

 Reclamantul G.A.I., prin mandatar, a declarat apel sustinând ca în mod gresit, prima instanta a respins actiunea pe considerentul ca nu ar fi persoana îndreptatita la restituirea imobilului, deoarece a facut dovada cu acte de stare civila ca este ruda de gradul IV cu fostul proprietar, iar un alt mostenitor în grad mai apropiat, desi este în viata nu a formulat cerere de restituire. Curtea de Apel Oradea, Sectia civila mixta, prin decizia nr. 502/A din 28 septembrie 2005, a admis apelul, a desfiintat sentinta atacata si a trimis cauza pentru o noua judecata la aceeasi instanta, pentru solutionarea fondului, cu motivarea ca de vreme ce succesorul din clasa I-a de mostenitori nu a demarat procedura prevazuta de Legea nr. 10/2001, nu-l înlatura pe mostenitorul dintr-o clasa inferioara care si-a manifestat expres si în termenul legal intentia de a revendica imobilul preluat de stat de la succesorii sai.

Primaria orasului Valea lui Mihai, a declarat recurs împotriva deciziei instantei de apel, întemeiat pe motivul de casare prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, sustinând ca reclamantul nu se încadreaza în categoria persoanelor prevazute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001. Recursul este fondat.

Potrivit art. 4 (2) din Legea nr. 10/2001, "de prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii persoanelor fizice îndreptatite". O prima obligatie care-i incumba mostenitorului pentru a succede, este aceea ca el sa dovedeasca propria sa calitate, fie ca ne aflam în prezenta unei succesiuni testamentare ori a uneia legale. În acest fel, mostenitorul dovedeste aptitudinea sa de a succede si vocatia lui ereditara. Aptitudinea de a succede, reprezinta întrunirea unor prealabile conditii legale în persoana unui succesibil, conditii în absenta carora devine inoperabila vocatia sa succesorala. Potrivit art. 654 - art. 658 Cod civil, aceste conditii sunt:

- mostenitorul sa existe la momentul deschiderii succesiunii;

- sa nu fie nedemn;

- sa aiba vocatie la succesiune;

A avea vocatie legala înseamna a fi chemat la succesiune potrivit regulilor instituite de lege. În conformitate cu prevederile art. 659 Cod civil, la succesiune, vin numai descendentii, ascendenti si colateralii privilegiati, care sunt grupati în patru categorii, denumite clase. Prezenta unui descendent, indiferent de grad, înlatura de la mostenire orice ruda din celelalte trei clase. În speta, reclamantul intimat ruda de gradul IV (bunica sa, dinspre mama a fost sora cu numitul S. L.), nu a dovedit ca nepoata proprietarilor tabulari P. A., descendent de gradul I ar fi nedemna de a succede ori ca ar fi renuntat la mostenire. Nici o dispozitie legala nu confera dreptul reclamantului de a succede la mostenirea defunctului S. L., înlaturând-o pe descendenta de gradul I, în viata, P. A., chiar daca aceasta nu si-a manifestat în mod expres intentia de a revendica imobilul în litigiu, cum gresit a retinut instanta de apel.

Fata de aceste considerente, Înalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacata, fiind pastrata sentinta tribunalului.