Inlaturarea frauduloasa a unui posibil mostenitor.

Prin sentinţa civilă nr. 2796/09.12.2008 Judecătoria Moineşti a respins excepţia prescripţiei extinctive a acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.M. în contradictoriu cu pârâţii T. I. V., C. I.M., V. I.E., C. I. S., G. I.A., V. I. G., I. G. D..

A constatat nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor autentificat sub nr. 17/24.03.2005 la BNP B.M., în privinţa calităţii de moştenitori şi a cotelor stabilite prin acest act.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 24.03.2005 BNP B.M. a emis certificatul de moştenitor autentificat sub numărul 17 din aceeaşi dată după defuncta I. Gh. M.. În respectivul certificat de moştenitor se prevede masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, se stabileşte calitatea de moştenitori şi cotele succesorale. Astfel se stabileşte că moştenitori cu vocaţie succesorală sunt T. V., C. M., V. E., C. S. şi G. A. în calitate de descendenţi de gradul I, cu o cotă succesorală de 1/6, şi I. Gh. D., în calitate nepot de la fiu predecedat, de asemenea cu o cotă de 1/6.

Din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale emisă de Primăria Bereşti-Tazlău, sub numărul 4293/12.09.2008, rezultă că după acesta au rămas 3 moştenitori, şi anume I. D., P.R. şi S.M..

In certificatul de moştenitor la rubrica „au renunţat la succesiune” este înscris numele pârâtei P.R., iar la rubrica „sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 Cod civil” este trecută menţiunea „nu sunt”.

S-a invocat constatarea nulităţii absolute pe motiv de fraudă la lege, iar potrivit art. 2 din Decretul 167/1958 acţiunea în nulitate absolută este imprescriptibilă, respectiv ea poate fi intentată oricând, independent de perioada de timp scursă de la data încheierii actului atacat. Faţă de considerentele sus expuse instanţa a respins excepţia.

Cu privire la a doua excepţie, respectiv lipsa calităţii procesuale active a reclamantei, instanţa a constatat că certificatul de moştenitor este emis la data de 24.03.2005, dată la care nu expirase termenul de opţiune succesorală de 6 luni prevăzut de art. 700 din Codul civil, termen care s-ar fi împlinit la data de 01.04.2005. Raportat la această situaţie, instanţa a apreciat că certificatul de moştenitor nu ar fi putut fi completat în mod corect la această rubrică, decât dacă ar fi fost emis după data de 01.04.2005.

Acceptarea succesiunii în una din cele două modalităţi este o chestiune de fapt care trebuie dovedită, însă în speţa de faţă nu este cazul a se face o astfel de dovadă întrucât data emiterii actului atacat absolvă reclamanta, ea fiind presupusă a avea vocaţie succesorală,la modul abstract la succesiunea defunctei I.G.M. Faţă de aceste considerente a respins şi cea de-a doua excepţie.

Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă neîndoielnic că reclamanta este descendentă de gradul al II-lea după defuncta I. Gh. M., fiind nepoată de fiu predecedat, respectiv I. I. Gheorghe. Mai mult instanţa observă că descendenţa pe linie paternă nu este contestată de pârâţi, care recunosc în întâmpinare că reclamanta este nepoată a defunctei.

Instanţa a apreciat că certificatul de moştenitor nu corespunde adevărului în privinţa moştenitorilor iar culpa pârâţilor se poate reţine fără dubiu din faptul că nici unul din aceştia nu poate susţine că nu aveau cunoştinţă despre existenţa celorlalţi doi moştenitori la momentul declarării necorespunzătoare a adevărului în faţa notarului.

Faţă de considerentele sus expuse instanta a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.M. , a constatat nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor autentificat sub numărul 17/24.03.2005 de BNP B.M., în privinţa calităţilor de moştenitori şi a cotelor succesorale stabilite prin acest act.

Impotriva sentinţei a declarat apel reclamanta S.M. pentru următoarele considerente:

- în mod greşit acţiunea a fost admisă doar în parte deoarece motivul de nulitate absolută este frauda la lege iar potrivit principiului de drept „ fraus omnia corrumpit ” întregul act este lovit de nulitate

- în aceste condiţii instanţa trebuia să constate nulitatea absolută a întregului certificat de moştenitor cu privire la toate menţiunile cuprinse în acesta

Împotriva sentinţei au declarat apel şi pârâţii T. I.V., C. I.M., V. I. E., C. I. S., G. I. A.. Apelanţii pârâţi au criticat sentinţa ca fiind nelegală pentru următoarele considerente:

-nelegal s-a respins excepţia prescripţiei extinctive deoarece în acţiunea principală se invocă în drept art. 88 din Legea 36/1995 text de lege care se referă explicit la anularea certificatului de moştenitor şi nu la constatarea nulităţii absolute

- nelegal s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active deşi din probele administrate, respectiv din acte, a rezultat că reclamanta a stat în pasivitate mai bine de 6 luni

La termenul de judecată din 06.04.2009 au depus la dosar completare la motivele de apel arătând că:

prin emiterea certificatului de moştenitor nu a fost încălcat un interes obştesc care ar atrage nulitatea absolută ci un interes personal al reclamantei , situaţie în care actul juridic este sancţionat cu nulitatea relativă iar dreptul la acţiune este prescriptibil potrivit art. 3 raportat la art.9 alin 2 din Decretul nr. 167/1958

la soluţionarea excepţiei privind lipsa calităţii procesuale active instanţa trebuia să aibă în vedere data introducerii acţiunii, nu data emiterii certificatului de moştenitor.

Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

Sub aspect terminologic în legislaţie , în practică şi chiar în doctrină, se folosesc diferite formule pentru a denumi nulitatea absolută şi nulitatea relativă . Această diferenţiere terminologică este însă formală deoarece indiferent de formula utilizată în etapa judiciară instanţa trebuie să efectueze corecta calificare juridică a nulităţii în absolută sau relativă.

Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art.88 din Legea nr. 36 /1995. Deşi textul acestui articol se referă în mod expres la „anularea certificatului de moştenitor” nu poate fi primită apărarea apelanţilor pârâţi în sensul că articolul precizat ar reglementa un caz de nulitate relativă, aceasta fiind o concluzie întemeiată pe considerente de ordin formal, decurgând din terminologia utilizată de legiuitor.

Acţiunea în anularea certificatului de moştenitor este prescriptibilă sau nu după cum dreptul care se pretinde că a fost încălcat este sau nu prescriptibil.

În speţă s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 17/24.03.2005 emis de BNP B.M. pentru frauda la lege

Motivele invocate de reclamantă si reţinute de prima instanţă se circumscriu acestui motiv de nulitate absolută, pârâţii obţinând eliberarea certificatului de moştenitor şi o situaţie juridică ce atrage drepturi succesorale mai favorabile decât ar fi beneficiat dacă ar fi declarat în faţa notarului toţi moştenitorii de a căror existenţă stiau şi ar fi asigurat astfel premisele aplicarii în litera şi spiritul lor a dispoziţiilor ce reglementează procedura succesorală notarială.

Acţiunea fiind întemeiată pe motive de nulitate absolută este imprescriptibilă conform art. 2 din Decretul nr. 167/1958.

Ceea ce dă legitimare procesuală activă reclamantului într-o acţiune în anularea certificatului de moştenitor conform art. 88 din Legea 36/1995 este vocaţia succesorală.

În cauză în mod corect s-a reţinut că reclamanta are calitate procesuală activă având în vedere vocaţia succesorală a acesteia în calitate de descendentă de gradul II.

În ceea ce priveşte dreptul de opţiune succesorală al reclamantei verificările privind exercitarea acestui drept se raportează la data emiterii certificatului de moştenitor, atunci când şi în privinţa celorlalţi moştenitori s-au efectuat aceste verificări .

Combinând două criterii de clasificare constând în natura interesului ocrotit si întinderea efectelor trebuie să se deosebească între nulitatea absolută totală şi nulitatea absolută parţială. Deşi s-a reţinut existenţa unui motiv de nulitate absolută constând în frauda la lege sub aspectul întinderii efectelor în mod corect s-a reţinut că nulitatea este parţială, motivele concrete dezvoltate în cererea de chemare în judecată vizând constatările din certificatul de moştenitor referitoare la calitatea de moştenitor şi cota cuvenită fiecărui moştenitor.

Faţă de cele ce preced, văzând şi prevederile art. 296 C.pr. civilă,va menţine hotărârea primei instanţe urmând a respinge apelurile ca nefondate.

 

Detalii: http://legeaz.net/spete-civil/nulitate-certificat-mostenitor-succesiuni-mosteniri-289-2009