Dovada acceptarii tacite a mostenirii.

Actele pur conservatorii nu au valoarea unor acte de acceptare tacita prin ele însele, ci doar daca sunt sustinute si de alte elemente care vadesc intentia succesibilului de a se comporta ca proprietar si deci însusirea calitatii de mostenitor.

 Durata si continuitatea actelor materiale de îngrijire si de îmbunatatire a imobilului succesoral, unita cu plata exclusiva a impozitelor aferente pe o perioada foarte lunga de timp exclud caracterul unor acte întâmplatoare sau de administrare în interesul tuturor mostenitorilor si dovedesc însusirea calitatii de mostenitor si de proprietar. (C.A.B.S.IV Civ - dec.civ.nr.1314/18.09.2008)

 Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti la data de 28.08.2006, reclamantul C.T.a chemat în judecata pe pârâtii C. N., C.M.,C.P. si C.V. solicitând sa se constate deschisa succesiunea de pe urma defunctei C. E.; sa se constate ca de pe urma defunctei a ramas ca unic mostenitor reclamantul; sa se constate ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei se compune din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucuresti, sector 1 compus din teren în suprafata de 325 mp si casa de locuit cu 2 camere, hol si bucatarie ; sa fie obligati pârâtii la plata cheltuielilor de judecata. Prin cererea reconventionala formulata la data de 2.10.2006 pârâtii au solicitat instantei sa constate ca autorul lor, C.P. a acceptat tacit succesiunea defunctei C.E. sa constate ca de pe urma defunctei au ramas ca mostenitori, reclamantul pârât si pârâtii reclamanti,acestia din urma ca mostenitori ai autorului lor, C.P..

Prin sentinta civila nr.2592/19.02.2007 Judecatoria sectorului 1 Bucuresti a admis cererea principala; a respins cererea reconventionala ; a constatat deschisa succesiunea defunctei C.E. decedata la data de 27.05.1986; a constatat ca de pe urma defunctei a ramas ca unic mostenitor reclamantul în calitate de fiu, caruia îi revine întreaga masa succesorala; a constatat ca masa succesorala se compune din imobilul situat în Bucuresti, sector 1 compus din teren în suprafata de 325 mp si constructie alcatuita din ho, 2 camere, bucatarie, doua camari, hol si magazie, valoarea masei succesorale fiind de 112.517,14 lei; a luat act ca reclamantul pârât nu solicita cheltuieli de judecata.

Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca defuncta a avut doi descendenti si anume pe reclamantul pârât si pe C.P. decedat la 11.05.1993 ai carui mostenitori sunt pârâtii. A mai retinut ca reclamantul pârât a efectuat acte de acceptare tacita a succesiunii în sensul art. 689 Cod civil , locuind în imobilul succesoral si efectuând acte de conservare a imobilului, concretizate în reparatii, punerea de carton pe acoperisul casei, zugravit, repararea gardului si a unei fântâni.

 Împotriva acestei sentinte, la data de 28.03.2007 au formulat apel pârâtii, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie. În apel, a fost administrata proba cu interogatoriul intimatului reclamant, în prezenta unui interpret specializat în mimico-gestica, dat fiind ca intimatul reclamant sufera de o hipoacuzie mixta profunda, astfel cum rezulta din actele medicale depuse la dosar. La 22.06.2007 s-a luat act de sustinerile apelantilor privind prenumele complete ale acestora.

Analizând sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, tribunalul a constatat apelul ca fiind nefondat. În speta, din raspunsurile partilor la interogatoriu si din declaratiile martorilor, rezulta ca dupa decesul autoarei sale, doar intimatul reclamant pârât a locuit în imobilul succesoral si a efectuat actele necesare întretinerii, conservarii si îmbunatatirii starii imobilului. În ceea ce priveste actele efectuate de pârâti, pretinse a fi acte de acceptare tacita, tribunalul a constatat ca în mod corect instanta de fond a apreciat din probatoriul administrat, ca nu s-a dovedit existenta acestora.

Singurele aspecte care se desprind din probatoriul administrat sunt efectuarea de catre autorul apelantilor a unor acte legate de înmormântarea si pomenirea mamei sale, care nu sunt însa suficient de relevante pentru a fi considerate acte de acceptare a succesiunii. Prin decizia civila nr.1467/A/16.11.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelantii-pârâti-reclamanti C.N.B.G.,C.H.P.C.M. A.si si C.V. împotriva sentintei civile nr. 2592/19.02.2007 pronuntata de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, apelantii fiind obligati la 1500 lei cheltuieli de judecata catre intimat.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs pârâtii. În motivarea recursului, se arata ca instanta a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii conform art. 304 pct. 8 Cod procedura civila, deoarece în mod eronat instanta de apel a mentionat ca a fost administrat interogatoriul reclamantului în prezenta unui interpret specializat, cât timp acest expert nu a existat, si ca tot în mod gresit, instanta a retinut ca dovada a acceptarii tacite a mostenirii, efectuarea de catre reclamant a lucrarilor de îmbunatatiri, probele fiind straine de natura cauzei.

În cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, se arata ca hotarârea a fost data cu încalcarea legii, deoarece în imobilul în cauza, impropriu locuirii, locuieste fiul reclamantului, ca urmare a întelegerii si bunavointei celorlalti mostenitori, dar ca în mod nelegal, instanta a considerat ca existenta posesiei, actele de conservare si plata impozitului, ar fi fapte care demonstreaza calitatea de unic mostenitor a reclamantului.

Se mai arata, ca instanta nu a tinut cont de implicarea recurentilor-pârâti la înmormântarea defunctei si la efectuarea celor crestinesti, ignorând dispozitiile art. 700 Cod civil, respectiv acceptarea succesiunii în termen de 6 luni, care conduce la ideea ca toti mostenitorii au acceptat succesiunea.

Curtea constata ca recursul declarat este nefondat, pentru considerentele care vor urma. Primul motiv întemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila, nu este fondat. Recurentii invoca interpretarea gresita a probei cu interogatoriu cu o alta parte, respectiv cu reclamantul, desi nu dovedesc în ce fel li s-ar fi adus lor o vatamare si în ce ar consta aceasta. De altfel, chiar în lipsa interpretului mentionat din eroare de catre instanta, reclamantul nu a invocat încalcarea vreunei dispozitii legale, nici în faza apelului, si nici în fata instantei de recurs, ci, dimpotriva prin întâmpinarea depusa în recurs, a precizat legalitatea administrarii probei cu interogatoriul sau.

Totodata, tribunalul a avut în mod corect în vedere dispozitiile art. 689 Cod civil, potrivit carora, este acceptare tacita când eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l faca decât în calitatea sa de erede si care lasa a se presupune intentia sa de acceptare. În raport de aceste dispozitii si de cele prevazute de art. 690 Cod civil,actele pur conservatorii nu au valoarea unor acte de acceptare tacita prin ele însele, ci doar daca sunt sustinute si de alte elemente care vadesc intentia succesibilului de a se comporta ca proprietar si deci însusirea calitatii de mostenitor.

 În cauza de fata, în mod corect instanta de apel a apreciat ca din raspunsurile la interogatoriu si din declaratiile martorilor, reiese ca dupa decesul autoarei C. E., doar reclamantul a locuit în imobilul succesoral si a efectuat actele necesare întretinerii, conservarii si îmbunatatirii starii imobilului, reparând si zugravind imobilul, executând instalatia si racordarea instalatiei de apa potabila. Si criticile din ultimul motiv de recurs întemeiate pe dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila sunt neîntemeiate.

Durata si continuitatea actelor materiale de îngrijire si de îmbunatatire a imobilului succesoral, unita cu plata exclusiva a impozitelor aferente pe o perioada foarte lunga de timp, si anume de la decesul mamei reclamantului din anul 1986 si pâna la data formularii actiunii - 2006, exclud caracterul unor acte întâmplatoare sau de administrare în interesul tuturor mostenitorilor si dovedesc însusirea calitatii de mostenitor si de proprietar. În ceea ce priveste pretinsele acte efectuate de catre pârâtii-recurentii în vederea acceptarii succesiunii autoarei C.E.,instanta constata ca nu s-a dovedit existenta acestora. Astfel, procurarea locului de veci, participarea la cheltuielile de înmormântare si efectuarea parastaselor crestinesti, exprima doar îndeplinirea unor obligatii morale fata de autor si nu sunt acte de acceptare a succesiunii. Fata de considerentele expuse, Curtea de apel conform dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila a respins recursul ca nefondat, iar conform art. 274 Cod procedura civila i-a obligat pe recurenti la 1000 lei cheltuieli de judecata catre intimatul-reclamant.