Decesul unicului asociat

Decizia nr. 1771 din 10 octombrie 2007, Curtea de Apel Cluj

Decesul asociatului unic nu antreneaza dizolvarea societatii, cu exceptia unei clauze contrare in statut, societatea continuand cu mostenitorii carora li s-au transmis partile sociale, chiar in lipsa unei clauze de continuare a societatii de catre acestia, o astfel de solutie constructiva fiind preferabila aceleia distructive care ar duce la dizolvarea societatii si, in ultima instanta, la disparitia entitatii juridice, interpretarea fiind pe deplin justificata de necesitatea ocrotirii intereselor tertilor care au intrat in raporturi juridice cu societatea si fiind o consecinta fireasca a existentei acesteia ca subiect de drept distinct, incident fiind principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice. Astfel, tertii care nu au fost atentionati asupra dizolvarii societatii la decesul asociatului unic, prin existenta unei clauze statutare in acest sens, au dreptul de a le fi protejate drepturile si interesele legitime nascute in urma raporturilor juridice in care s-au angajat cu societatea.

Prin sentinta civila nr. 930 din 26.03.2007 pronuntata de Tribunalul Maramures a fost admisa in parte actiunea formulata de parati - parati reconventional B.F.E. si F. L. impotriva paratilor S.C. "F.P." S.R.L. BAIA MARE, P.C.S. si F.D. si in consecinta a fost dispusa dizolvarea S.C. F.P. S.R.L. Baia Mare.

Prin aceeasi sentinta a fost respins ca prematur introdusa cererea vizand deschiderea procedurii de lichidare si numirea lichidatorului si au fost respinse celelalte petite ale actiunii.

Totodata, a fost respinsa cererea reconventionala formulata de paratii parati-reconventionali S.C. F.P. S.R.L., P.C.S. si F.D. hotararea fiind comunicata cu partile, inregistrata la registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV- a.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca prin cererea inregistrata sub nr. de mai sus, paratii B.F.E. si F. L, mostenitori legali ai unicului asociat F. A. au chemat in judecata pe paratii S.C. F.P. S.R.L. Baia Mare, P.C.S. si F.D - sotie supravietuitoare pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:

-constatarea dizolvarii S.C. F.P. S.R.L. Baia Mare;

-ridicarea dreptului de administrare a societatii, a administratorului P.C.S.;

-blocarea tuturor conturilor bancare ale societatii;

-inventarierea patrimoniului societatii, stabilirea pasivului si activului societatii, numindu-se in acest sens un lichidator;

-transmiterea universala a patrimoniului societatii mostenitorilor legali, acesta avand calitatea de bun propriu al defunctului; cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii s-au aratat urmatoarele:

S.C. F.P. S.R.L. Baia Mare a fost infiintata de catre defunctul F.A., avand calitatea de asociat unic si administrator, care a decedat la data de 3 decembrie 2004. In functia de administrator a fost numit si P.C.S. Intrucat societatea este bun propriu al unicului asociat decedat, in lipsa clauzei pentru continuarea existentei societatii cu mostenitorii, intreaga universalitate a patrimoniului urmeaza a fi transmisa mostenitorilor, sotie supravietuitoare, F.D. care intra in concurs cu colateralii privilegiati, B.F.E. si F.L.

Reclamantii au invocat si sustinut vocatia lor pentru cota de 1/2 din mostenire. Intrucat reclamantii B.F.E., in calitate de sora, si F. L., in calitate de frate, au domiciliul in strainatate, fara a avea acces la bunurile care compun masa succesorala, la contabilitatea firmei, iar orice incercare de a rezolva litigiul pe cale amiabila s-a finalizat cu un refuz din partea paratilor se impune numirea unui lichidator in persoana unui tert pentru a administra societatea pana la lichidarea acesteia.

Reclamantii au aratat ca un motiv in plus pentru numirea unui lichidator il reprezinta faptul ca administratorul actual al S.C. F.P. S.R.L. – P.C.S. este fiul paratei F.D., care refuza orice colaborare cu paratii si ca nu sunt de acord cu continuarea activitatii societatii.

Paratii au formulat intampinare si cerere reconventionala solicitand:

-sa se constate ca au acceptat succesiunea dupa defunctul F.A., urmand ca societatea sa fie considerata ca un bun determinat si totodata ca persoana juridica, urmand sa fie mostenita numai de catre sotia supravietuitoare in privinta tuturor partilor societatii, iar activul si pasivul persoanei juridice sa fie divizat conform normelor privind succesiunea legala, adica 3/4 sotia supravietuitoare si 1/4 mostenitorii colaterali privilegiati;

-sa se constate ca societatea continua cu cei trei asociati;

-sa se dispuna efectuarea unei expertize contabile care sa calculeze sumele cuvenite paratilor;

-sa se dispuna inscrierea de mentiuni la Registrul Comertului, in sensul continuarii activitatii societatii cu asociatii F.D. avand 75%, din partile sociale, B.F.E. si F. L., impreuna avand 25%.

Cauza s-a aflat in rejudecare, ca urmare a admiterii apelurilor declarate de parti si desfiintarea in intregime a sentintei civile nr. 753 din 20.07.2005 pronuntata de Tribunalul Maramures.

Impotriva deciziei civile nr. 283/2005 pronuntata de Curtea de Apel Cluj - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ si Fiscal au declarat recurs paratii S.C. F.P. S.R.L., F.D. si P.C.S., recursul fiind respins de Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectia comerciala prin decizia nr. 1.412/06.04.2006.

Astfel, instanta de recurs a considerat ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 237 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990, conform carora la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazul in care societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.

De asemenea s-a aratat, in considerentele deciziei, ca tribunalul cu ocazia rejudecarii cauzei va trebui sa analizeze cauza si potrivit modificarilor aduse Legii nr. 31/1990 prin Legea nr. 302/2005, referitoare la procedura de lichidare.

Totodata s-a aratat ca tribunalul a procedat gresit disjungand cererea reconventionala, intrucat astfel a creat premisa pronuntarii unor hotarari contradictorii, prin care sa se dispuna atat dizolvarea societatii cat si continuarea societatii cu asociat unic.

In consideratia dispozitiilor art. 315 Cod procedura civila, tribunalul a conchis ca trebuie sa respecte indrumarul dat de instanta de recurs si in consecinta a retinut:

Reclamantii, rude de gradul doi cu defunctul asociat unic al S.C. F.P. S.R.L. au solicitat dizolvarea acestei societati, iar in paralel si dezbaterea masei succesorale ramasa dupa defunctul F.A. care face obiectul dosarului 95/182/2005, de pe rolul Judecatoriei Baia Mare.

Potrivit incheierii de admitere in principiu pronuntata la data de 14.05.2006, paratii B.F.E. si F.L. au impreuna 1/2 din partile sociale ale S.C. F.P. S.R.L. Baia Mare, iar parata F.D., cealalta cota de 1/2 parti, considerandu-se ca partile sociale au fost bun propriu al defunctului.

S.C. F.P. S.R.L., in conditiile decesului asociatului unic si neexistand o clauza de continuitate cu mostenitorii statutul acesteia, se impune a fi dizolvata in conditiile in care societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni potrivit art. 237 alin. 1lit. a din Legea nr. 31/ 1990.

Reclamantii, persoane indreptatite in sensul dispozitiilor articolului mai sus mentionat doresc dizolvarea societatii, considerand imposibila continuarea activitatii acestei societati datorita gravelor neintelegeri cu parata-reclamanta reconventionala F.D.

In aceste conditii, cererea reconventionala reformulata in acest dosar se impune a fi respinsa in totalitate, fiind neintemeiata.

Cat priveste petitul de ridicare a dreptului de administrarei, aceasta notiune este straina dispozitiilor Legii nr. 31/1990 republicata, aplicabile in speta care vorbeste de o revocare a administratorului, ea fiind aplicata doar in procedura de insolventa a societatilor comerciale, ca de altfel si aceea de i blocare a conturilori.

Reclamantii nu au facut, oricum, nici o dovada in sensul efectuarii de catre administratorul statutar a unor operatiuni care sa duca la diminuarea profitului societatii si care sa impuna luarea unor masuri fata de acesta.

Referitor la cererea de numire a unui lichidator potrivit art. 237 alin. 6 ila data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare persoana juridica este in lichidare", astfel ca la aceasta data o astfel de cerere este prematura.

Dupa ce o hotarare judecatoreasca vizand dizolvarea societatii devine irevocabila devin incidente dispozitiile art. 237 alin. 7 - 10 din Legea n. 31/1990 republicata.

Pentru considerentele de mai sus, instanta a dispus conform dispozitivului mentionat mai sus

Impotriva acestei hotarari au declarat recurs, in termen legal, S.C. F.P. S.R.L. Baia Mare, prin administrator P.C.S.; P.C.S., F.D. solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii cererii formulate de catre B.F.E. si F.L. si, pe cale de consecinta admiterea cererii reconventionale formulate de catre F. D.

In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca sentinta atacata este nelegala, deoarece nu este motivata nici in fapt si nici in drept, reluand doar pasaje din decizia nr. 1412/06.04.2006 a I.C.C.J., instanta retinand ca ireclamantii, persoane indreptatite in sensul disp. 237 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 doresc dizolvarea societatii, considerand imposibila continuarea activitatii acestei societati datorita gravelor neintelegeri cu parata-reclamanta reconventionalai, bazandu-se doar pe vointa reclamantilor, vointa paratilor nefiind luata in considerare.

Paratii arata ca prev. art. 237 alin. 1 Iit. a nu se refera la neintelegeri intre mostenitori, iar la data promovarii actiunii, reclamantii nu erau persoane interesate, fapt pentru care cererea trebuia respinsa, in speta organele statutare sunt asociatul unic si administratorul, iar conform documentelor de la dosar, societatea are organe statutare, numite prin actul constitutiv, inregistrate la Registrul comertului, in persoana administratorului P.C.S.

Este indiscutabil ca administratorul societatii s-a mentinut, conform actului constitutiv (statut) si a vointei asociatului unic, in persoana lui P.C.S., care nu a incetat nici un moment activitatea sa si nici a societatii, iar activitatea societatii comerciale, dupa decesul asociatului F.A. fost continuata de succesoarea defunctului, sotia supravietuitoare F.D., care a acceptat succesiunea in mod valabil, ambele organe statutare exista si au existat neintrerupt.

Paratii mai invedereaza ca pentru a pronunta o sentinta temeinica si legala, instanta trebuia sa analizeze si cererea reconventionala prin care F.D. opteaza pentru o solutie constructiva, aceea de continuarea existentei S.C. F.P. S.R.L., societate care privita ca un bun determinat si totodata ca persoana juridica.

Societatea privita ca un bun individual determinat din patrimoniul defunctului F.A.S. nu constituie bun propriu asa cum eronat sustin paratii, ci constituie bun comun in sensul art. 30 Codul familiei.

Analizand recursurile declarate, prin prisma prevederilor legale aplicabile, Curtea retine urmatoarele:

S.C. F.P. S.R.L. Baia Mare este o societate comerciala cu raspundere limitata, cu asociat unic, ea fiind constituita de catre F.A. si inmatriculata in registrul comertului in data de 18.01.1994.

Asociatul unic a decedat la data de 3.12.2004, succesori fiind reclamantii B.F.E. si F.L., in calitate de colaterali privilegiati si parata-reclamanta reconventionala F.D., in calitate de sotie supravietuitoare.

Aceasta din urma a sesizat Judecatoria Baia Mare cu o cerere de stabilire a masei succesorale, la termenul din 14.09.2006 fiind pronuntata incheierea de admitere in principiu depusa la dosar, prin intermediul careia s-a stabilit ca partile au calitatea de mostenitori legali ai defunctului, sotiei supravietuitoare revenindu-i ½ parte din masa succesorala.

De asemenea, s-a constatat ca masa succesorala este compusa si din partile sociale prev. la art. 5 Capitolul IV din Statutul S.C. F.P. S.R.L., in cota de ½ parte pentru sotie si ½ parte pentru cei 2 colaterali privilegiati, impreuna.

Reclamantii din acest dosar au solicitat dizolvarea societatii, ca urmare a decesului asociatului unic, precum si inventarierea si evaluarea patrimoniului societar, stabilindu-se de catre instantele care s-au pronuntat anterior in cauza ca cererea principala se impune a fi analizata, prin prisma motivelor invocate, din perspectiva prev. art. 237 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990, respectiv situatia in care societatea se dizolva ca urmare a inexistentei unor organe statutare sau a imposibilitatii de intrunire a acestora.

Prima instanta a apreciat ca acest text este incident si a dispus dizolvarea societatii, respingand celelalte petite, precum si cererea reconventionala, astfel cum a fost precizata.

Curtea apreciaza ca solutia pronuntata in privinta dizolvarii societatii este nelegala, motiv pentru care recursul declarat de catre parata S.C. F.P. S.R.L., prin administrator statutar, urmeaza a fi admis in temeiul disp. art. 312 alin. 1 teza I si alin. 3 C.pr.civ., raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., sentinta recurata fiind modificata in sensul respingerii actiunii principale, in intregime.

Pentru a dispune astfel, s-a luat in considerare faptul ca societatea comerciala a fost definita ca fiind o grupare de persoane constituite pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea unor fapte de comert si in scopul realizarii si impartirii profitului realizat.

Esential de retinut in prezenta cauza este faptul ca societatea comerciala este un subiect de drept distinct fata de asociatii ce o constituie, ca are personalitate juridica proprie si ca participa si se angajeaza in raporturi juridice cu terte persoane, in nume propriu.

De asemenea, important de subliniat este si faptul ca patrimoniul societatii, respectiv totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand acesteia, este distinct fata de cel al asociatilor.

Desi, ca regula, societatea trebuie sa aiba cel putin 2 asociati, legea permite in cazuri exceptionale ca o societate cu raspundere limitata sa fie constituita prin actul de vointa al unei singure persoane, acest gen de societate bulversand, practic, intregul drept societar.

In cazul unei societati unipersonale, affectio societatis inseamna intentia asociatului unic de a afecta cu titlu special o parte din patrimoniul sau, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale, sub acoperirea unei entitati dotate cu personalitate juridica, raspunderea asociatului limitandu-se la aportul sau la capitalul social.

S-a semnalat, in acest context, necesitatea de a asigura, in interesul tertilor, o permanenta distinctie intre patrimoniul societatii si cel al asociatului unic, propunandu-se in acest sens o serie de masuri restrictive care au drept scop obligarea acestuia din urma sa actioneze in conformitate cu interesul societar.

Exista unele situatii in care se pune problema transformarii unei societatii unipersonale in societate pluripersonala, exemplul cel mai des utilizat fiind acela al decesului asociatului unic care are mai multi mostenitori, respectiv cazul dedus judecatii.

In doctrina au fost exprimate in legatura cu aceasta chestiune mai multe opinii, una dintre acestea, la care achieseaza si Curtea, fiind aceea ca decesul asociatului unic nu antreneaza disparitia societatii, cu exceptia unei clauze contrare in statut, societatea continuand cu mostenitorii carora li s-au transmis partile sociale.

Curtea apreciaza ca o astfel de solutie constructiva este preferabila aceleia distructive care ar duce la dizolvarea societatii si, in ultima instanta, la disparitia entitatii juridice, aceasta interpretare fiind pe deplin justificata de necesitatea ocrotirii intereselor tertilor care au intrat in raporturi juridice cu societatea si fiind o consecinta fireasca a existentei acesteia ca subiect de drept distinct, incident fiind principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice.

Astfel, tertii care nu au fost atentionati asupra dizolvarii societatii la decesul asociatului unic, prin existenta unei clauze statutare in acest sens, au dreptul de a le fi protejate drepturile si interesele legitime nascute in urma raporturilor juridice in care s-au angajat cu societatea.

Aplicand aceste statuari in cazul dedus judecatii, Curtea constata ca in actul constitutiv al S.C. F.P. S.R.L. nu a fost prevazuta o clauza de dizolvare a societatii la decesul asociatului unic, astfel incat prev. art. 237 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 nu sunt incidente.

Pentru a dispune astfel, s-a luat in considerare si faptul ca societatea are in continuare organe statutare, respectiv administratorul statutar P.C.S. isi exercita prerogativele, deliberativul fiind format din acel/acei mostenitori ai asociatului unic care au acceptat sa exercite efectiv drepturile de decurg din calitatea de titular al partilor sociale, situatia fiind similara aceleia in care sotii aduc ca aport la capitalul social al unei societati comerciale in care doar unul dintre acestia are calitatea de asociat, un bun comun, sotul neasociat neexercitand drepturile aferente acestor titluri de valoare.

Astfel, prin efectul acceptarii mostenirii, transmiterea partilor sociale care au apartinut asociatului decedat se produce deplin drept catre mostenitori. Dobandirea pe cale succesorala a partilor sociale nu reprezinta o "transmitere" a acestora, ci "o continuare a societatii prin mostenitorii asociatului decedat".

In cazul decesului asociatului unic au fost propuse doua modalitati de rezolvare a situatiei astfel ivite:

-mostenitorii care au acceptat partile sociale pot hotari, in cadrul unei adunari generale, fie continuarea activitatii societatii prin transformarea acesteia intr-un S.R.L. cu mai multi asociati, adoptand actele cerute de reglementarile legale in astfel de situatie si alegand sa nu iasa din indiviziune, fie mentinerea societatii unipersonale si concentrarea partilor sociale in mainile unui singur mostenitor, urmand ca ceilalti sa fie despagubiti prin plata echivalentului banesc al partilor sociale, conform ultimului bilant aprobat.

S-a mai aratat, in acelasi context ca, din punct de vedere formal, pana la realizarea, amiabila sau litigioasa, a partajului, situatia partilor sociale ale asociatului unic decedat si, implicit, a societatii, ramane incerta, iar pana la rezolvarea partajului societatea continua sa existe ca S.R.L. cu asociat unic, desi partile sociale apartin mai multor persoane (Gh. Piperea – "Natura juridica a societatii comerciale unipersonale", in R.D.C. nr. 4/2000).

Din analiza tuturor celor mai sus expuse rezulta ca in conditiile in care legiuitorul nu a reglementat expres aceasta problema, ea trebuie rezolvata in sensul mentinerii fiintei societare prin aplicarea principiilor si a institutiilor de drept mai sus aratate, neputand fi vorba despre o dizolvare judiciara care sa se intemeieze pe prev. art. 237 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990.

In esenta, societatea continua sa existe, independent de decesul asociatului unic, ramanand la latitudinea mostenitorilor sa hotarasca daca si in ce conditii activitatea acesteia se va derula si pe viitor.

Prin intampinare si prin concluziile scrise reclamantii au incercat sa sugereze faptul ca ar fi indeplinite conditiile textului legal mai sus aratat, societatea fiind intr-un adevarat blocaj din cauza proceselor existente pentru stabilirea masei succesorale si a neintelegerilor intre mostenitori, relevandu-se si faptul ca reclamantii locuiesc in strainatate si nu au cunostinte de specialitate in domeniul de activitate al societatii, insa toate aceste motive nu pot fi incadrate in ipoteza prev. de art. 237 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990, ele referindu-se mai degraba la ale situatii de dizolvare a societatii, fara ca actiunea introductiva sa fie intemeiata si pe alte prevederi legale.

Avand in vedere respingerea petitului privind dizolvarea societatii, celelalte capete de cerere, avand caracter subsidiar vor fi, de asemenea, respinse.

Pentru a dispune astfel s-a luat in considerare si faptul ca nu au fost indicate motivele pentru care s-ar impune ridicarea dreptului de administrare al paratului P.C.S. si nici nu a fost indicat vreun temei legal in sustinerea acestei pretentii.

Analizand cererea reconventionala a paratei F.D., astfel cum aceasta a fost precizata prin scriptul depus la fila 34 din dosarul de fond, Curtea apreciaza ca prin prisma celor mai sus expuse, solutia de respingere a primei instante este legala si temeinica, motiv pentru care va fi mentinuta.

Astfel, s-a solicitat a se constata ca societatea urmeaza a fi mostenita de catre parata, in cota de ¾ parte din partile sociale si reclamantii in cota de ¼ parte din partile sociale, impreuna.

Din analiza actelor depuse la dosarul cauzei rezulta insa ca asupra acestei chestiuni s-a pronuntat deja o instanta judecatoreasca, respectiv Judecatoria Baia Mare, in dosarul nr. 582/2005, asa cum s-a aratat si mai sus, incheierea de admitere in principiu referindu-se la calitatea de mostenitori legali ai celor 3 parti, la faptul ca in masa succesorala intra si partile sociale ale S.C. F.P. S.R.L., fiind stabilite si cotele succesorilor, cu luarea in considerare a faptului ca partile sociale au constituit bun propriu al defunctului.

Este adevarat ca, initial, cererea reconventionala a fost disjunsa si trimisa Judecatoriei Baia Mare spre competenta solutionare, instantele de control judiciar apreciind ca aceasta masura nu a fost legala, fiind necesara judecarea impreuna a celor doua actiuni, insa nu este mai putin adevarat faptul ca tocmai parata este cea care a introdus actiunea de stabilire a masei succesorale, cuprinzand in obiectul acesteia si partile sociale, astfel incat, fiind vorba despre o chestiune care priveste strict domeniul dreptului succesoral si care a facut deja obiectul unei analize facute de catre o instanta de drept civil, solutia primei instante este corecta.

Curtea apreciaza ca in cadrul prezentului recurs si cu respectarea normelor de competenta materiala, este tinuta sa se pronunte doar asupra consecintelor pe care decesul asociatului unic le are asupra continuarii activitatii societatii comerciale, stabilirea calitatii de mostenitori si a cotelor cuvenite fiind o chestiune care excede acestor preocupari si asupra careia s-a pronuntat deja o instanta judecatoreasca, parata fiind in masura ca in cadrul acelui dosar sa-si apere toate drepturile pe care considera ca le-a dobandit in calitate de sotie supravietuitoare.

Nu este intemeiat nici petitul privind constatarea faptului ca societatea continua cu cei 3 asociati, intrucat, asa cum s-a aratat mai sus, s-au propus doua modalitati de rezolvare a situatiei de conflict intre succesori, insa ambele presupun un acord al persoanelor indreptatite la partile sociale asupra unei sau alteia dintre cele doua solutii, ele neputand fi obligate, prin intermediul unei hotarari judecatoresti sa isi asume pe deplin drepturile si obligatiile ce rezulta din calitatea de asociat.

Astfel, chiar daca nu se reduce la a fi numai un contract, deoarece este si o persoana juridica, societatea comerciala are, in esenta, o origine contractuala, care isi pune pe deplin amprenta nu numai asupra constituirii, ci asupra organizarii si functionarii ei, lipsa acordului unui mostenitor pentru semnarea contractului de societate si a statutului neputand fi suplinit pe cale judiciara.

Pentru aceleasi motive va fi respins si petitul privind inscrierea mentiunilor referitoare la continuarea societatii cu cei 3 asociati in registrul comertului, art. 204 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 prevazand limitativ situatiile in care modificarile actului constitutiv se inscriu in registru in temeiul unei hotarari judecatoresti.

Avand in vedere toate cele mai sus expuse, recursul declarat de parata F. D., in ceea ce priveste solutia data cererii sale reconventionale va fi respins ca nefondat, in baza prev. art. 312 alin. 1 teza II C.pr.civ.

In ceea ce priveste recursul formulat de paratul P.C.S., declarat in nume propriu, Curtea a invocat exceptia lipsei sale de interes in sustinerea caii de atac, avand in vedere faptul ca petitul avand ca obiect ridicarea dreptului sau de administrare, singurul care a fost formulat impotriva paratului, ca persoana fizica, iar nu in calitate de reprezentant legal al societatii, a fost respins.

Luand in considerare aceste aspecte, exceptia lipsei de interes va fi admisa, in baza disp. art. 316, 298 si art. 137 alin. 1 C.pr.civ., cu consecinta respingerii recursului avand in vedere faptul ca paratul nu justifica un interes personal si direct, nascut si actual pentru sustinerea prezentului demers judiciar, data fiind solutia de respingere pronuntata de prima instanta.