Constatarea vacantei succesorale direct de catre instanta de judecata.

Constatarea vacantei succesorale. Calitatea procesuala pasiva a Statului Român în cadrul actiunii având ca obiect constatarea uzucapiunii si accesiunii

C.p.cv., art.304 pct.9, art.312, art. 25 din Legea nr.213/1998 si art. 85 din Legea nr. 36/1995

CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA

decizia civila nr. 1072/04.10.2011

Prin cererea înregistrata la data de _________ pe rolul Judecatoriei Sectorului___ Bucuresti, sub nr. ____/____/_____ reclamantul ________ a chemat în judecata pe pârâtul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, solicitând instantei ca prin hotarârea pe care o va pronunta sa se constate deschisa succesiunea de pe urma defunctei _________ (mostenitoarea defunctului _________), sa se constate ca masa succesorala se compune din imobil - teren în suprafata de 330 mp. situat în Bucuresti, str. ___________, nr.____, sector __ si a constructiei edificate pe acest teren, compusa din 5 camere si dependinte, sa se constate ca are calitate de mostenitor Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, respectiv ca nu exista mostenitori de pe urma defunctei ________, situatie în care bunurile lasate de defunct trec în proprietatea statului, sa se constate ca reclamantul a dobândit, prin efectul prescriptiei achizitive, dreptul de proprietate asupra terenului descris mai sus si prin accesiune imobiliara artificiala dreptul de proprietate asupra constructiei edificata pe acest teren.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca între defunctii _________ si ________, în calitate de vânzatori si reclamantul, în calitate de cumparator, a fost încheiat un act sub semnatura privata numit "chitanta", prin care la data de _________ s-a convenit asupra înstrainarii imobilului teren în suprafata de 330 m.p. de la adresa mai sus mentionata, teren pe care ulterior a edificat o constructie compusa din 5 camere si dependinte.

Defunctii vânzatori ________ si ____________ au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în baza contractului de vânzare-cumparare nr. _______/______, ambii decedând fara a avea mostenitori, bunurile ramase de pe urma acestora, trecând în proprietatea statului.

Se mentioneaza de catre reclamant ca de la data cumpararii si pâna în prezent, a exercitat asupra imobilului o posesie utila, neîntrerupta, publica, continua, netulburata, si sub nume de proprietar, achitând taxele si impozitele aferente catre stat, locuind în mod efectiv în imobil.

În drept, reclamantul si-a întemeiat actiunea pe disp. art. 1846, 1847, 1890, 492 C.civ., art. 21 din Decret 167/1958, art. 109 si 111 C.pr.civila, Legea 319/1944, art. 680 C.civ., Decretul nr. 73/1974.

Pârâtul, prin întâmpinarea formulata, a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive pe capatul de cerere referitor la constatarea vacantei succesorale, aratând ca în succesiunile ce urmeaza a fi declarate vacante, Statul Român este reprezentat de DGFPMB si nu de catre Ministerul Finantelor Publice.

Totodata, a invocat si exceptia inadmisibilitatii actiunii pe capatul de cerere prin care s-a solicitat sa se constate existenta vacantei succesorale, invocând dispozitiile Legii nr. 36/ 1995 care prevede în art. 85 o procedura speciala privind constatarea vacantei succesorale, ce se finalizeaza cu eliberarea certificatului de vacanta succesorala de catre notarul public.

Pe fondul cauzei, a apreciat ca actiunea este neîntemeiata, nefiind îndeplinite conditiile prev. de art. 1890 C.civ.

Prin încheierea de sedinta din data de ________ instanta a unit cu fondul cauzei exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârât si a calificat ca fiind o aparare de fond exceptia inadmisibilitatii actiunii.

Sub aspectul probatoriului, au fost încuviintate probele cu înscrisuri, 2 martori, în cadrul careia au fost audiati numitii _________ si ________, expertiza topometrica, la data de _______ fiind depus la dosar raportul de expertiza întocmit în cauza de expert ____________, expertiza constructii, la data de _______ fiind depus la dosar raportul de expertiza întocmit în cauza de expert _________.

La solicitarea instantei au fost depuse la dosar adresele nr. __________/_________ emisa de Biroul de Carte Funciara sector __, nr. ___/________ emisa de Primaria sector _ - Subcomisia de Aplicare a Legii 18/1991, nr. _________/_________ emisa de DITL sector _.

Prin sentinta civila nr. ___/_____, pronuntata de Judecatoria Sector _ Bucuresti - Sectia a___-a Civila, a fost admisa actiunea formulata de reclamantul _____, împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice; s-a constatat ca reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucuresti, Intrarea _______, nr. __, sectorul_, compus din teren în suprafata de 293,11 m.p., având ca vecinatati: la Nord-Vest - Intrarea _______, la Nord-Est - imobil situat în Intrarea ______, nr. ____, la Sud-Est - imobil situat în Intrarea _____, nr. __, la Sud-Vest - imobil situat în Intrarea ____________, nr. __, prin uzucapiune si asupra constructiei edificata pe teren, constând în casa de locuit, construita din caramida, acoperita cu carton asfaltat, compusa din 4 camere, vestibul, baie, bucatarie, hol, camara, magazie si garaj, prin accesiune, luându-se act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca la data de ____ reclamantul __________ a dobândit de la defunctii ________ si _____________, imobilul - teren în suprafata de 330 mp. situat în Bucuresti, str. ___________, nr. _, sector _ încheindu-se un înscris sub semnatura privata intitulat "chitanta", reclamantul edificând pe teren ulterior o constructie compusa din 5 camere si dependinte. Din înscrisurile depuse la dosar instanta a mai retinut ca defunctii ______ si ________ au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în baza contractului de vânzare-cumparare nr. _____/_______, ambii decedând fara a avea mostenitori, bunurile ramase de pe urma acestora, trecând în proprietatea statului.

Din adresele nr. ____/________ emisa de Biroul de Carte Funciara Sectorul _, nr. ________/_________ emisa de Primaria sector _ - Subcomisia de Aplicare a Legii 18/1991, nr. _________/________ emisa de DITL sector _, coroborate cu declaratiile martorilor ______ si _________, instanta de fond mai a retinut ca de la data intrarii în posesia terenului, reclamantul a exercitat asupra acestuia o posesie utila, neîntrerupta, publica, continua, netulburata, achitând taxele si impozitele si fiind cunoscut ca adevarat proprietar, din anul 1968 si pâna în prezent.

Totodata, prima instanta a retinut ca imobilul situat în Bucuresti, Intrarea ________, nr.___, sector __, este compus din teren în suprafata de 293,11 mp., având ca vecinatati: la Nord-Vest - Intrarea _________, la Nord-Est - imobil situat în Intrarea _______, nr. ____, la Sud-Est - imobil situat în Intrarea ______, nr. __, la Suti-Vest - imobil situat în Intrarea _______, nr.___, iar constructiile edificate constau în casa de locuit, construita din caramida, acoperita cu carton asfaltat, compusa din 4 camere, vestibul, baie, bucatarie, hol, camara, magazie si garaj, astfel cum rezulta din raportul de expertiza întocmit în cauza de expert _________.

Potrivit disp. art. 1846 Cod civil, orice prescriptie este fondata pe faptul posesiunii. Posesiunea este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi însine sau de altul în numele nostru, iar potrivit art. 1847, ca sa se poata prescrie, se cere o posesiune continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.

Potrivit art. 1890 cod civil toate actiunile atât reale cât si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua-credinta.

Potrivit art. 488 Cod civil tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulilor statornicite mai jos, iar potrivit art. 489 - proprietatea pamântului cuprinde în sine proprietatea suprafetei si a subfetei lui.

Fata de cele retinute în fapt, instanta de fond a apreciat ca în cauza sunt îndeplinite conditiile cerute de dispozitiile legale evocate în ceea ce priveste uzucapiunea de 30 de ani prin jonctiunea posesiilor, apreciind ca reclamantul a stapânit imobilul situat în Bucuresti, Intrarea ________, nr.__, sector __, compus din teren în suprafata de 293,11 mp., având ca vecinatati: la Nord-Vest - Intrarea ________, la Nord-Est - imobil situat în Intrarea _________, nr.___, la Sud-Est - imobil situat în Intrarea ________, nr.___, la Sud-Vest - imobil situat în Intrarea _________, nr.__, de la data dobândirii si pâna în prezent, continuu, public, netulburat, sub nume de proprietari, astfel ca a admis actiunea si în consecinta

De asemenea a constatat ca reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucuresti, Intrarea ____________, nr. _, sector _, compus din teren în suprafata de 293,11 m.p., având ca vecinatati: la Nord-Vest - Intrarea ________, la Nord-Est - imobil situat în Intrarea __________, nr.___, la Sud-Est - imobil situat în Intrarea ________, nr.__, la Sud-Vest - imobil situat în Intrarea __________, nr.___, prin uzucapiune si asupra constructiei edificata pe teren, constând în casa de locuit, construita din caramida, acoperita cu carton asfaltat, compusa din 4 camere, vestibul, baie, bucatarie, hol, camara, magazie si garaj, prin accesiune si s-a luat act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei hotarâri pârâtul STATUL ROMÂN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, a declarat recurs, calificat ulterior apel, aratând ca, hotarârea pronuntata de Judecatoria Sectorului __ Bucuresti este netemeinica si nelegala, fiind pronuntata cu încalcarea si aplicarea gresita a legii.

Prin decizia civila nr. ____ din __________, Tribunalul Bucuresti - Sectia a ___-a Civila a admis apelul formulat de recurentul pârât STATUL ROMÂN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin Directia Generala a Finantelor Publice, a schimbat în tot sentinta apelata în sensul ca: a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice în ceea ce priveste uzucapiunea.

A respins actiunea în constatarea uzucapiunii, ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut ca, prin întâmpinarea formulata în fata instantei de fond (fila 41) pârâtul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice a invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive, exceptie ce a fost unita cu fondul cauzei, astfel cum rezulta din mentiunile încheierii de sedinta din data de ____________ (fila 54).

Desi, aparent s-ar putea aprecia ca prin solutionarea cauzei pe fond în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, prima instanta implicit ar fi solutionat si exceptia invocata în sensul respingerii sale ca neîntemeiata, în absenta considerentelor care au fundamentat o asemenea solutie, aceasta concluzie nu poate fi sustinuta.

Fata de aceasta împrejurare si în considerarea caracterului devolutiv al apelului tribunalul a examinat exceptia invocata prin prisma motivelor expuse în întâmpinare si a criticilor aratate în cuprinsul cererii de apel.

Asa fiind, tribunalul, având în vedere ca, desi reclamantul a sesizat instanta de fond cu un capat de cerere vizând constarea calitatii de mostenitor al defunctei _________ a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, iar asupra acestui capat de cerere prima instanta nu s-a pronuntat, cum acest aspect nu a fost criticat si tribunalul este tinut a se pronunta în limitele devolutiunii fixata prin motivele de apel, apreciaza ca legitimarea procesuala pasiva va fi examinata exclusiv în privinta capatului de cerere referitor la uzucapiune.

Astfel, tribunalul a retinut ca prin calitate procesuala pasiva, conditie de exercitiu a actiunii civile, se are în vedere identitatea între persoana chemata în judecata în calitate de pârât si acela tinut de îndeplinirea obligatiei din continutul raportului juridic dedus judecatii.

În cauza dedusa judecatii, tribunalul a retinut în fapt ca la data de ________ reclamantul a convenit cu numitii _________ si __________ transmiterea posesiei asupra unui teren loc de casa în suprafata de 330 m.p. situat în Bucuresti, strada Intrarea ________ nr. ___, sector __ în schimbul sumei de______ lei.

A mai retinut ca ________ si _______ detineau în proprietate imobilul mentionat în temeiul actului de vânzare cumparare autentificat de fostul Tribunal ___ sub nr. _______/_________.

La data de _______ a decedat ____________, iar potrivit mentiunilor certificatului de mostenitor nr. _______/_______ emis de fostul Notariat de Stat al sectorului __, rezulta ca succesiunea acestuia a fost culeasa de sotia supravietuitoare, _______.

Potrivit relatiilor furnizate de Primaria sector __ Bucuresti - Directia de Evidenta a Persoanelor (fila 7 dosar de fond) rezulta ca __________ a decedat în anul _____, succesiunea acesteia nefiind dezbatuta astfel cum se arata în certificatul eliberat de Camera Notarilor Publice (fila 9 dosar de fond).

Prin urmare, în raport de cele retinute în fapt, tribunalul a constatat ca în prezent succesiunea defunctei ___________ nu a fost dezbatuta, situatie fata de care în absenta unui certificat de vacanta succesorala nu se poate aprecia ca succesiunea este vacanta si a fost culeasa de stat, ori ca acesta are calitate de mostenitor.

În acest sens sunt avute în vedere disp. art. 680 Cod civil, potrivit cu care, în lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec în proprietatea statului precum si disp. art. 85 din legea nr. 36/1995, conform cu care în lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberând certificat de vacanta succesorala, dupa expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.

În consecinta, fata de considerentele expuse, tribunalul apreciaza ca în cauza nu a fost justificata legitimarea procesuala pasiva a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, în conditiile în care nu a fost depus un certificat de vacanta succesorala în privinta succesiunii defunctei ________.

În termenul legal prevazut de art. 301 C.proc.civ., împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul ___________, în temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a aratat ca instanta de fond a apreciat în admis în mod gresit exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice în ceea ce priveste uzucapiunea, desi aceeasi instanta a retinut ca, potrivit disp. art. 680 Cod civil, "în lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec în proprietatea statului".

De asemenea, conform art. 477 C.civ. "toate averile vacante si fara stapân si ale persoanelor care mor fara mostenitori sunt de domeniul public."

Având în vedere aceste dispozitii legale si cele ale art. 680 C.civ., proprietar al imobilelor provenite din succesiuni vacante sau al imobilelor fara stapân este statul, bunurile facând parte din domeniul privat al acestuia.

Prin urmare, Statul este competent a culege o succesiune vacanta si a participa activ la procedura constatarii acesteia.

În situatia în care nu s-a eliberat un certificat de vacanta succesorala de catre biroul notarial, în conformitate cu art.85 din Legea nr. 36/1996, constatarea succesiunii vacante si a componentei acesteia se poate face si de catre instantele de judecata în cadrul procesului intentat de un tert succesiunii pentru stabilirea unui element pasiv al acesteia, astfel cum s-a decis în mod constant în literatura de specialitate.

Astfel, constatarea vacantei succesorale nu reprezinta un atribut exclusiv al notarului public, ce poate fi sesizat numai de catre reprezentantul statului, instanta judecatoreasca putând pronunta, odata investita de persoana interesata, o hotarâre prin care sa se constate vacanta succesorala cu privire la succesiunea unei persoane decedate fara mostenitori legali si testamentari, sau în prezenta acestora, ipoteza neexercitarii dreptului de optiune în termen legal.

O alta solutie ar conduce la posibilitatea exercitarii abuzive a acestei facultati de acceptare a succesiunilor vacante de catre Statul Român si la împiedicarea desfasurarii raporturilor în cadrul circuitului civil.

Totodata, recurentul a aratat ca a îndeplinit conditiile cerute de lege, respectiv art. 488, art.1844, art. 1846, art. 1847, art. 1859, art. 1860, art. 463 C.civ., în ceea ce priveste uzucapiunea de 30 de ani asupra imobilului în litigiu, respectiv a exercitat o posesie utila, continua, pasnica, publica, netulburata si sub nume de proprietar, posedând pentru sine si nu pentru altul, respectiv o stare de fapt care s-a perpetuat în termenul prescris de lege, pentru a uzucapa.

De asemenea, prin Decizia nr. IV/16.01.2006, pronuntata de ÎCCJ - Sectiile Unite, s-a stabilit ca, în cazul posesiilor începute înainte de adoptarea legilor nr. 58/1957 si nr. 59/1947, prescriptia achizitiva asupra terenurilor nu a fost întrerupta prin intrarea în vigoare a acestor legi, astfel ca, dupa abrogarea lor, posesorii acestor terenuri pot solicita instantelor de judecata sa constate ca au dobândit dreptul de proprietate privind terenurile respective, aflate în proprietatea privata a statului, conditie a existentei unui bun succesptibil de a fi uzucapat.

La termenul stabilit în vederea solutionarii recursului, recurentul reclamant a sustinut ca motiv de ordine publica, nesolutionarea tuturor capetelor de cerere cu care instanta a fost investita prin cererea de chemare în judecata.

Analizând actele si lucrarile dosarului sub aspectul motivelor de recurs invocate cât si prin prisma motivului de ordine publica, Curtea urmeaza sa admita recursul pentru urmatoarele considerente:

Din analiza petitului cererii de chemare în judecata, Curtea retine ca aceasta are ca obiect:

1). sa se constate deschisa succesiunea de pe urma defunctei _________ (mostenitoarea defunctului _________) faptul ca din aceasta succesiune face parte imobilul - teren în suprafata de 330 mp. situat în Bucuresti, str. ________, nr.____, sector___ si constructia edificata pe acest teren, compusa din 5 camere si dependinte

2). sa se constate ca are calitate de mostenitor Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, respectiv ca nu exista mostenitori de pe urma defunctei ________, situatie în care bunurile lasate de defunct trec în proprietatea statului;

3) sa se constate ca reclamantul a dobândit, prin efectul prescriptiei achizitive, dreptul de proprietate asupra terenului descris mai sus si prin accesiune imobiliara artificiala dreptul de proprietate asupra constructiei edificata pe acest teren.

Demersul juridic al actiunii promovate are ca finalitate constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului în discutie, primul capat de cerere fiind formulat pentru justificarea legitimarii procesuale pasive în proces a pârâtului intimat în ceea ce priveste ultimele doua capete de cerere.

Calitatea procesual pasiva presupune existenta unei identitati între persoana pârâtului si cel despre care se pretinde ca este obligat în raportul juridic dedus judecatii.

Sub acest aspect, Curtea are în vedere ca cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului prin uzucapiune se solutioneaza în contradictoriu cu adevaratul proprietar al terenului, institutia uzucapiunii fiind o sanctiune împotriva acestuia, care nu a fost diligent si prin pasivitatea lui a facut ca timp îndelungat, bunul sa se afle în posesia altei persoane care s-a comportat ca proprietar sau titular al unui alt drept real.

Aceste aspecte se rasfrâng si asupra cadrului procesual legal în situatia în care instanta de judecata este investita cu cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate în aceasta modalitate, în sensul ca o atare actiune se poate solutiona, prin definitie, numai în contradictoriu cu proprietarul originar fata de care se vor recunoaste efectele uzucapiunii, singurul care, prin apararile formulate, este în masura, fie sa conteste utilitatea posesiei reclamantului, fie sa faca dovada unor cauze de întrerupere sau de suspendare a termenului necesar pentru a uzucapa.

Fata de specificul acestor cauze, întrucât între parti nu exista un raport juridic preexistent, dat fiind faptul ca posesia reprezinta o stare de fapt, apare firesc ca legitimarea procesuala pasiva sa apartina proprietarului originar (mostenitorilor legali ori legatarilor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular numai daca legatul priveste acel bun individual determinat) al carui patrimoniu se va diminua cu dreptul de proprietate asupra imobilului, dobândit în mod corelativ de reclamantul care s-a comportat ca un adevarat proprietar.

În cauza, recurentul reclamant a justificat legitimarea procesuala pasiva a Statul Român, reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor prin sustinerea în sensul ca persoana fizica proprietara a terenului în discutie a decedat, fara mostenitori, sustinere ce implica trecerea patrimoniului acesteia în proprietatea statului pe calea vacantei succesorale.

Contrar sustinerilor intimatului din cadrul apelului solutionat prin decizia recurata, în sensul ca nu s-a facut dovada ca terenul în litigiu face parte din domeniul privat al Statului Român, Curtea retine ca dispozitiile art. 25 din Legea nr.213/98 prevad în mod expres ca "prin sintagma domeniul public, cuprinsa în art. 477 Cod civil, se întelege domeniul privat al statului". Fiind domeniu privat, acesta urmeaza regulile de drept comun în ce priveste dobândirea si înstrainarea, astfel ca, îi sunt aplicabile dispozitiile privitoare la prescriptia achizitiva prevazute de art. 1846 si urm. Cod civil.

Curtea apreciaza ca procedura speciala notariala reglementata de art. 85 din Legea nr. 36/1995 pentru cazul vacantei succesorale nu este obligatorie pentru constatarea vacantei deoarece, în conditiile reglementarii mentionate, aceasta poate fi inaccesibila reclamantului.

Astfel, nu se poate retine ca legiuitorul a instituit o competenta absoluta si exclusiva în sarcina notarilor publici, cu privire la constatarea vacantei succesorale, deoarece prin admiterea unei asemenea solutii, reclamantul ar fi pus în imposibilitatea de a-si valorifica si proba drepturile pe care le pretinde asupra bunurilor ce au apartinut celui ce a decedat fara mostenitori legali sau testamentari, ajungându-se la situatia de a nu exista pârât în cauza, Statul Român neavând interes sa solicite eliberarea unui certificat de vacanta succesorala.

Or, în lipsa interesului reprezentantului statului de a solicita constatarea vacantei succesorale, pot fi vatamate interesele unor persoane, care, fara sa se pretinda mostenitori, nu pot sa reglementeze situatia juridica a unor bunuri/creante pentru simplul motiv ca statul, prin reprezentantii sai, nu depune diligente în sensul constatarii vacantei succesorale.

Pentru acest motiv, constatarea vacantei succesorale se poate face si pe cale judecatoreasca, în conditiile existentei unui interes al solicitantului, o solutie contrara aducând atingere însesi substantei dreptului pretins si contravenind sub aspectul dreptului de acces liber la justitie dispozitiilor art.21 din Constitutia României dar si art. 6 din CEDO, prevederi care fac parte din dreptul intern, având aplicabilitate directa, conform art.11 si 20 din Constitutie.

În cauza dedusa judecatii, acest interes este justificat prin pretentia recurentului reclamant de a fi uzucapat terenul pretins a se afla în proprietatea statului, interes ce justifica promovarea cererii de constatare a vacantei succesorale.

Pe de alta parte, desi în considerentele hotarârii primei instante nu se regasesc argumentele avute în vedere de catre instanta la pronuntarea hotarârii, din modul de redactare al dispozitivului acesteia, rezulta ca prima instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului prin Ministerul Finantelor Publice atât pe capatul de cerere privind contatarea vacantei succesorale cât si pe cel privind uzucapiunea, solutie corecta în aprecierea Curtii, fata de cele aratate anterior.

În aceste conditii, retinerea instantei de apel în sensul ca nu a fost justificata legitimarea procesuala pasiva a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, în conditiile în care nu a fost depus un certificat de vacanta succesorala în privinta succesiunii defunctei ___________ este contradictorie modului în care prima instanta a solutionat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestui pârât pe capatul de cerere privind constatarea vacantei succesorale.

Instan?a, chiar în lipsa unui certificat de vacan?a succesorala, eliberat de notarul public, poate constata vacan?a succesorala pe cale incidentala, pornind de la interpretarea art.85 din Legea nr. 36/1995, astfel cum de altfel s-a si cerut în cauza de fata.

Or, desi instanta de apel constata absenta considerentelor care au fundamentat solutia primei instante cu privire la calitatea procesual pasiva a Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice si a solutiei pronuntate pe capatul de cerere privind constarea calitatii de mostenitor a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice de pe urma defunctei __________, nu face totusi aplicarea dispozitiilor art. 297 C.proc.civ., în sensul de a invoca ca motiv de ordine publica încalcarea principiului disponibilitatii, care atrage nulitatea prevazuta de art. 105 Cod procedura civila si, în consecinta desfiintarea hotarârii cu trimitere spre rejudecare.

Potrivit dispozitiilor art. 129 alin. 6 din Codul de procedura civila, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.

Prin urmare, în aplicarea principiului disponibilitatii, instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor formulate în proces.

În doctrina s-a statuat ca situatiile în care instanta a carei hotarâre a fost recurata nu a examinat toate cererile echivaleaza cu o necercetare a fondului cauzei.

În speta, Curtea apreciaza ca nesolutionarea tuturor capetelor de cerere cu care instanta a fost investita prin cererea de chemare în judecata încalca principiul disponibilitatii, consacrat de dispozitiile art. 129 alin. 6 C.proc.civ.

Mai mult, admitând apelul, tribunalul a schimbat în tot sentinta primei instante, desi în considerentele deciziei recurate se arata ca aspectele privind calitatea procesuala pasiva a Statului în cererea privind constatarea vacantei succesorale de pe urma defunctei _______________ si, în consecinta nici fondul acestei cereri, nu au fost supuse analizei instantei de apel.

În raport de limitele cu care instanta de apel a fost investita prin apelul formulat de Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, Curtea retine ca solutia tribunalului de schimbare în tot a sentintei primei instante a fost pronuntata cu încalcarea acestor limite, regasite în adagiile "tantum devolutum quantum appellatum" si "tantum devolutum quantum judicatum" .

Fata de cele retinute, Curtea constata ca sunt incidente dispozitiile art.312 alin.(3) si (5) Cod procedura civila, motiv pentru care va admite recursul, va modifica decizia recurata, în sensul ca, urmare admiterii apelului, va casa sentinta si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante de fond.