Anulare Testament. Lipsa probe.

Pentru a fi anulat un testament este necesar sa se dovedeasca lipsa discernamantului testatorului la momentul incheierii acestuia. In lipsa unor acte medicale care sa dovedeasca lipsa discernamantului nu se poate obtine anularea testamentului.

Prin actiunea civila înregistrata la aceasta instanta sub nr.246/306/2005 ( nr. vechi 8246/2005) din 13.09.2005 reclamanta C A C a chemat în judecata pe pârâtii P C R si P I M solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna :

 - sa se constate nulitatea relativa a testamentului încheiat între defuncta H E , decedata la data de 6.05.2003, si pârâtii P C R si P I M, testament încheiat de notar public V V , si autentificat sub nr. 1154 din 18 noiembrie 2004, privind întreaga avere mobila si imobila ce se va gasi în patrimonial defunctei la data decesului

 - obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea actiunii se arata ca reclamanta CACsi pârâta PCR sunt fiicele defunctei HE , decedata la data la data de 6.05.2003 si mostenitoare legale ale acestia. La data de 18 noiembrie 2002, HE a încheiat un testament la notar public VV autentificat sub nr. 1154,prin care testa întreaga sa avere mobila si imobila ce se va gasi la decesul sau, pârâtei Popa Carmen Rodica si sotului acesteia P.I M.

În anul 2003 reclamanta a promovat pe rolul Judecatoriei Sibiu dosar civil nr.4193/2003, având ca obiect partaj succesoral , iar în cadrul acestuia pârâta Popa Carmen Rodica s-a folosit de acest testament, astfel ca, pe lânga calitatea de mostenitor legal a dobândit si calitate de mostenitor testamentar, acesta din urma fiind dobândita si de PIM.

Se considera ca acest testament este lovit de nulitate absoluta, deoarece defuncta a suferit mai multe accidente cerebrale ,iar pe parcursul timpului, starea sanatatii sale s-a degradat, astfel ca înainte de încheierea acestui act , defuncta nu mai avea discernamântul faptelor sale.

Pârâtii au profitat de starea sanatatii defunctei, si prin mijloace dolosive,au determinat-o sa consimta la încheierea unui astfel de act, cunoscând,de fapt ca boala de care suferea defuncta a împiedecat-o sa-si dea seama de efectele unui astfel de act , consimtamântul sau fiind viciat.

Mai mult, desi defuncta avea capacitatea de a semna , asa cum rezulta din testamentul atasat la prezenta actiune , aceasta si-a aplicat pe testament doar amprenta digitala, fapt ce probeaza înca o data lipsa discernamântului defunctei la data încheierii testamentului. În drept se invoca prevederile art, 948 si 953 C.civil.

Actiunea a fost legal timbrata. Pârâtii au formulat întâmpinare (fila 10) solicitând respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata. Se arata ca prin actiune se cere sa se constate nulitatea relativa a testamentului autentificat sub 1154/2002. În motivarea actiunii se sustine ca testamentul este lovit de nulitate absoluta, deoarece testatoarea a suferit mai multe accidente cerebrale , iar pe parcursul timpului starea sanatatii ei s-a degradat, încât la data semnarii testamentului nu avea discernamânt.

Apreciaza reclamanta ca la data întocmirii testamentului , dispunatoarea se afla într-o situatie de tulburare mentala , suficient de grava pentru a o priva de facultatile sale de discernamânt. Nu se invoca nici o internare a testatoarei, nici un act medical din care sa rezulte ca a suferit de anumite diagnostice , care ar fi putut eventual sa-i diminueze discernamântul , dar se sustine ca asa stie reclamanta ca în acele momente nu ar fi avut discernamânt.

La termenul de judecata din 14.11. 2005 reclamanta a depus la dosar o precizare de actiune (fila 15) solicitând ca sa se constate nulitatea absoluta a testamentului mai sus aratat. Examinând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele : La data de 18.11. 2002, HE a încheiat testamentul autentificat sub nr, 1154 din 18.11.2002 de catre BNP V.V, prin care testa întreaga avere mobila si imobiliara ce se va gasi la deces în patrimoniul sau , fiicei PCR si ginerelui PIM între ei ca si bun comun, instituindu-i legatari universali.

 Având în vedere ca prin actiunea formulata s-a invoca lipsa consimtamântului defunctei HE ,instanta a încuviintat proba cu martorii si o expertiza medico-legala. Din partea reclamantei au fost audiati martori M.Asi S.I, iar pârâti au propus audierea martorilor C.R si Martora MA a relatat împrejurari în legatura cu o vizita pe care a efectuat-o într-o singura zi iar în urma acesteia ajuns la concluzia ca HE nu era ancorata în realitate, apreciind ca nu avea capacitate sa discearna faptele sale. Martora CR a fost angajata a Societatii Nationale de Cruce Rosie ,a îndeplinit sarcini de asistent medical, acordând asistenta defunctei începând cu luna septembrie 2002.

Cu acela prilej s-au efectuat anchete medicale constatându-se ca defuncta prezenta hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica si probleme oculare. Martora a învederat ca HE era o persoana lucida si coerenta, purtând discuti referitoare la casa,familie si copii. Medicul de familie al defunctei Solomon Ioan – acorda consultatii medicale defunctei la domiciliul acesteia învederând ca aceasta n-a prezentat niciodata tulburari psihice ,iar bolile de care suferea nu erau în masura sa îi afecteze discernamântul.

În cauza s-a efectuat o expertiza medico-legala prin care sa se stabileasca daca raportat la afectiunile de care suferea numita HE, aceasta a avut discernamânt necesar în exprimarea vointei la momentul încheierii testamentului, daca a avut capacitatea de a discerne efectele juridice care se produc în baza manifestarii sale de vointa.

În acest sens în urma analizei documentelor (fisa de consultatii, raport de expertiza medico-legala , buletin de analize medicale) s-a concluzitionat ca defuncta HE avea capacitate de discerne consecintele care decurg din încheierea actului de dispozitie, respectiv , a testamentului încheiat (capacitatea de testare prezenta). Art. 948 C.civil dispune „conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt : capacitatea de a contracta, consimtamântul valabil al partii care se obliga, un obiect determinat, o cauza licita „.

Din probatoriul administrat în cauza rezulta ca HE avea discernamânt la momentul încheierii testamentului, acesta a fost exteriorizat si nu a fost alterat de vreun viciu de consimtamânt .

Depozitia martorei HE nu este elocventa în cauza în conditiile în care aceasta a relatat fapte singulare, iar în plus aprecierea ei este subiectiva. Fata de cele mai sus aratate instanta constata ca HE si-a exprimat consimtamântul în mod valabil la momentul încheierii testamentului, astfel ca nu exista nici un motiv de nulitate absoluta.

Apoi, motivul invocat ca desi defuncta avea capacitatea de a semna aceasta a aplicat doar amprenta digitala ,instanta retine ca acesta nu este întemeiata. Examinând încheierea care constata autentificarea testamentului, instanta constata ca notarul public a mentionat despre neputinta testatoarei de a semna actul încheiat, astfel ca aceasta mentiune tine loc de semnatura în conditiile art. 65 al.2 din Legea 136/1995.

Fata de cele mai sus aratate, instanta va respinge actiunea formulata. În temeiul art.274 C.p c ,instanta va obliga reclamanta sa plateasca pârâtilor suma de 800 lei constând în onorariu de avocat justificat cu chitanta. Pentru aceste motive

ÎN NUMELE LEGII H O T A R A S T E

Respinge actiunea civila formulata si precizata de reclamanta CACîn contradictoriu cu pârâtii PCR si P.IM ambii Obliga pe reclamanta sa plateasca pârâtilor suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronuntata în sedinta publica, azi 18 decembrie 2006.