Modalitate de partajare a folosintei unui teren.

R O M A N I A

CURTEA DE A P E L T I M I S O A R A

SECTIA CIVILA DOSAR NR(...)

DECIZIA CIVILA NR. 139/R

Sedinta publica din 17 februarie 2010

PRESEDINTE : G (...) JUDECATOR : (...) (...) JUDECATOR : (...) (...) GREFIER : (...) (...)

S-au luat in examinare recursurile declarate de paratii B. N., B. S. si STATUL ROMAN prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T impotriva Deciziei civile nr. 691/A din 13 octombrie 2009, pronuntata de T r i b u n a l u l T i m i s in dosarul nr(...), pentru partaj de folosinta.

La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta avocat E. J. pentru paratii recurenti B. N. si B. S. (lipsa), consilier juridic N. T. pentru paratul recurent Consiliul Local al Municipiului T, parata intimata H. F. personal, lipsa fiind reclamantul intimat H. E.. PROCEDURA COMPLETA. S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care se constata depusa intampinare de catre reclamantii intimati, prin Serviciul de registratura al instantei, la 12.02.2010. Reprezentanta paratului recurent depune la dosar dovada achitarii taxei judiciare de timbru 9,5 lei si timbru judiciar mobil in valoare de 0,15 lei. Nefiind formulate cereri, instanta acorda cuvantul in recurs. Avocat E. J., pentru paratii recurenti B. N. si B. S. solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat in scris, cu precizarea ca temeiul de drept il constituie art. 304 pct. 7 si 9 Cod pr.civ., modificarea ambelor hotarari anterior pronuntate si in fond, admiterea actiunii conform variantei I din raportul de expertiza, care corespunde cel mai bine vointei partilor, expertul propunand mutarea gardului cu 66 cm. Sub acest aspect, critica hotararea primei instante care in mod neintemeiat a opinat pentru varianta a II-a din expertiza, prin crearea unui al treilea lot. Nu solicita cheltuieli de judecata. Cu privire la recursul paratului Consiliul Local al Municipiului T, solicita respingerea acestuia. Doamna consilier juridic N. T. pentru paratul recurent Consiliul Local al Municipiului T solicita admiterea recursului formulat de parat, modificarea deciziei in sensul admiterii apelului si in fond, respingerea actiunii. Cu privire la recursul paratilor B., solicita respingerea acestuia. Reclamanta intimata H. F. solicita respingerea ambelor recursuri conform intampinarii de la dosar, mentinerea deciziei tribunalului prin care a fost admisa actiunea reclamantilor in varianta a II-a din raportul de expertiza, aratand, in esenta, ca aceasta varianta nu impiedica nici una dintre parti sa aiba acces direct la lotul sau. Precizeaza ca stalpii de la gard sunt din teava, pe fundatie de beton, iar gardul este din sarma.

CURTEA

In deliberare constata ca prin decizia civila nr.691/A din 13.10.2009, pronuntata in dosar nr(...), T r i b u n a l u l T i m i s a respins ca nefondate apelurile declarate de paratii B. N., B. S. si Statul Roman prin Consiliul Local al Municipiului T impotriva sentintei civile nr.3307/10.03.2009, pronuntata de J u d e c a t o r i a T i m i s o a r a in dosar nr(...), in contradictoriu cu reclamantii intimati H. F. si H. E..

Astfel, Tribunalul a mentinut hotararea primei instante, care a admis actiunea reclamantilor si, in consecinta, a dispus partajarea folosintei terenului in suprafata totala de 962 mp, inscris in CF col.11515 T, nr.top 20480 si nr.20481, conform variantei a II-a din raportul de expertiza intocmit de catre expertul tehnic H. J., prin atribuirea in folosinta reclamantilor a celor 16 mp in perimetrul notat pe plansa nr.2 anexa, cu punctele C-22-D-E-14, pe latimea de 3,59 mp si lungimea de 4,46 mp.

Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele: Asupra imobilelor inscrise in CF col. nr. 11515 T, nr. top. 20480 constand in gradina in suprafata de 711 mp si nr. top. 20481, constand in casa si curte in(...), T, sunt proprietari dupa cum urmeaza: Statul Roman asupra intregului teren, in baza Decretului nr. 111/1951; reclamantii H. F. si H. E. asupra apartamentului nr. 2 din imobil, cu 65,96% parti comune, iar paratii B. N. si B. S. asupra apartamentului nr. 1 cu 34,05% parti comune.

Reclamantii H. F. si H. E. au un drept de folosinta asupra cotei de 632/958 mp, iar paratii B. N. si B. S. asupra cotei de 326/958 mp din terenul mai sus mentionat. Potrivit raportului de expertiza intocmit in cauza de catre expert tehnic judiciar in specialitatea topografie H. J., suprafata totala a terenului potrivit masuratorilor efectuate este in fapt de 962 mp, fata de suprafata inscrisa in CF col. nr. 11515 T, de 958 mp. Din suprafata totala, terenul notat in planul de situatie din plansa nr. 2, cu punctele 1,2,15,16,17,18,19,20,21,22,C nu necesita a fi partajat, suprafata supusa partajului fiind de 759 mp.

Conform masuratorilor efectuate in teren reclamantii folosesc o suprafata de 485 mp, cu 16 mp mai mica decat suprafata ce le-ar reveni conform cotei detinute, iar diferenta de 274 mp este folosita de catre paratii B. N. si B. S., respectiv cu 16 mp in plus.

Referitor la suprafata de 16 mp detinuta in plus de catre parati expertul a propus doua variante de rezolvare, dupa cum urmeaza:

varianta I, care presupune mutarea gardului din plasa de sarma, din gradina pe aliniamentul 4-5-6 la o distanta de 0,66 m, pe aliniamentul A-B si

varianta II, care presupune atribuirea in folosinta a celor 16 mp in perimetrul notat in plansa nr. 2, cu punctele C-22-D-E-14 pe latime de 3,59 mp si lungime de 4,46 mp.

Partile sunt de acord cu partajarea folosintei terenului din litigiu, proprietatea Statului Roman, insa reclamantii solicita partajarea potrivit variantei nr. II din raportul de expertiza efectuat in cauza iar paratii conform variantei nr. I.

Instanta de fond, avand in vedere acordul partilor in ceea ce priveste partajul de folosinta a terenului, a constatat ca actiunea formulata de reclamanti este intemeiata.

In ceea ce priveste varianta de partajare, instanta de fond a dispus partajarea folosintei terenului, potrivit variantei II din raportul de expertiza, intrucat prima varianta presupune mutarea gardului din plasa de sarma, din gradina, la o distanta de 0,66 m, ceea ce presupune efectuarea de cheltuieli suplimentare, pe care a doua varianta nu le necesita. Prin cererea lor de apel, paratii apelanti B. N. si B. S. au solicitat schimbarea sentintei in sensul admiterii actiunii potrivit variantei I din raportul de expertiza, aratand ca varianta a II-a are ca neajuns faptul ca portiunea de teren de 16 mp atribuita reclamantilor este incorporata practic in lotul atribuit paratilor, neavand nici acces la drumul public si fiind delimitata de gard fara poarta, in timp ce varianta I realizeaza doua loturi de teren, apropiindu-se de actualul mod de folosire a terenului. Paratul Statul Roman prin Consiliul Local al Municipiului T a solicitat schimbarea sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantilor, cu motivarea ca in legislatia romaneasca nu este reglementata "notiunea" de partaj de folosinta.

Tribunalul a apreciat ca sunt nefondate ambele apeluri declarate in cauza, avand in vedere considerentele ce in continuare sunt enuntate. Intrucat obiectul partajului de folosinta nu este nicidecum partajarea dreptului de proprietate pe cote parti si prefacerea lui intr-un drept exclusiv, practica judiciara romana a admis frecvent partajul de folosinta. Din moment ce nu este interzis de lege, rezulta ca el poate fi permis, o asemenea rezolvare este preferabila pentru evitarea unor situatii generatoare de conflicte intre coproprietarii asupra constructiei. In acest sens este solutia fostului Tribunal Suprem cu nr. 2626/1905 publicata in D. de decizii pe anul 1985, p.110-112. Sunt irelevante sustinerile apelantului Consiliul Local al Municipiului T cu privire la caracterul perpetuu al coproprietatii fortate, intrucat pe de o parte partajul de folosinta nu are acest obiect, iar pe de alta parte, chiar si aceasta forma de proprietate poate inceta cand nu se mai impune cu necesitate a fi mentinuta, iar natura si destinatia functionala a lucrului de posibilitatea impartirii lui. In ce priveste critica adoptarii variantei a doua motivata pe faptul ca nu prezinta modul in care se va face accesul la terenul partajat, aceasta trebuie inlaturata, intrucat apelantul parat nu are nici un interes in aceasta parte si nu sufera nici o vatamare din acest punct de vedere. Existenta accesului va fi redata cu ocazia analizei temeiniciei sentintei in raport de apelul declarat de paratii B. N. si B. S.. De asemenea, faptul ca apelantul parat nu este de acord cu dezmembrarea reprezinta o critica inaplicabila in speta, atata timp cat nu are loc o dezmembrare a bunului proprietatea statului. Apreciind ca s-a analizat exhaustiv apelul declarat de reprezentantul statului, tribunalul a procedat la verificarea criticilor formulate de paratii B. N. si B. S. si a constatat ca toate argumentele invocate reprezinta nereguli care ar putea fi invocate de reclamantii intimati, singurii care ar fi vatamati prin masurile contestate. Din schita depusa la fila 102 dosar de fond si concluziile expertului desemnat in cauza tribunalul a retinut ca suprafata de 16 mp delimitata prin punctele D. are legatura cu constructia proprietatea reclamantilor prin terenul care a ramas a fi utilizat in comun delimitat prin coordonatele 1,2,15,16,17,18,19,9,20,21,22,C,10, nefiind necesara traversarea parcelei atribuite in folosinta paratilor apelanti.

Acelasi teren este accesibil si de la drumul public, avand iesire directa la strada, si chiar daca nu exista in prezent poarta, aceasta poate fi executata cu minime eforturi depuse de reclamantii intimati, pe care acestia si le-au asumat atunci cand au solicitat valorificarea variantei respective.

Motivul legat de lipsa costurilor ocazionate de mutarea gardului, daca se adopta varianta I din raportul de expertiza, nu este nici el intemeiat, pentru ca stalpii de sustinere a gardului de sarma au fundatie de beton, iar modificarea pozitiei acestora presupune nu doar cheltuieli, dar si munca suplimentara din partea reclamantilor care nu se afla la prima incercare de stabilire a unei granite, in scopul evitarii conflictelor, in timp ce apelantii parati nu au depus nici un efort, dimpotriva, au ales sa distruga sau doar sa impiedice o initiativa corecta si legala in acest sens.

Impotriva deciziei Tribunalului au declarat recurs paratii B. N. si B. S., solicitand modificarea hotararii recurate in sensul admiterii actiunii potrivit variantei I din raportul de expertiza. Paratii recurenti si-au motivat in drept recursul cu dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, aratand ca instanta a nesocotit art.6739 Cod procedura civila, in sensul ca nu au fost avute in vedere criteriile prevazute de acest text legal la atribuirea loturilor, mai precis a fost ignorat principiul vointei partilor, reflectat in actualul mod de folosire a terenului. Ca, in realitate, din probele administrate in cauza nu rezulta, asa cum a retinut instanta de apel, faptul ca stalpii au fundatie de beton, si nici imprejurarea ca ei ar fi impiedicat "initiativa corecta si legala a reclamantilor". Recurentii au mai sustinut ca nu are justificare din punctul de vedere al utilitatii crearea celei de-a treia parcele de teren in suprafata de 16 mp, ci da curs solicitarii reclamantilor de a avea front stradal. Totodata, au invederat ca sunt practic inexistente costurile ocazionate de mutarea gardului cu 66 cm, in cazul variantei I intrucat gardul este din plasa si nu are fundatie, astfel ca singura operatiune este saparea unor gropi in care sa fie amplasati stalpii de sustinere. De asemenea, impotriva deciziei Tribunalului a declarat recurs si paratul Consiliul Local al Municipiului T, solicitand admiterea recursului, modificarea hotararii, admiterea apelului si schimbarea sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantilor. Acest parat recurent si-a motivat in drept recursul cu dispozitiile art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila, si Legea nr.114/1996, reiterand argumentele invocate in apel, in sensul ca in legislatia romaneasca nu este reglementata "notiunea" de partaj de folosinta, precizand ca suprafata de teren asupra careia reclamantii solicita un drept de folosinta este inclusa in partile comune indivize ale imobilului, neputand fi partajata. Prin intampinare (fila 16) reclamantii intimati H. F. si H. E. au solicitat respingerea recursurilor, aratand cu privire la recursul declarat de paratii B. N. si B. S. ca instanta a tinut cont de criteriile prevazute de art.6739 Cod procedura civila, respectiv de marimea cotei ce se cuvine fiecaruia, dovedindu-se prin raportul de expertiza ca paratii recurenti folosesc cu 16 mp mai mult decat cota ce le revine. Intimatii au mai aratat ca varianta I solicitata de recurenti presupune multe ore de munca si cheltuieli iar ei si recurentii sunt persoane in etate, precizand ca este nefondata sustinerea recurentilor privind crearea in mod artificial si fortat, a celei de-a treia parcele, intrucat prin aceasta varianta de partajare li se asigura si lor folosinta unei parti din curte si nu doar gradina, asa cum prevede varianta I. Cu privire la recursul paratului Consiliul Local al Municipiului T, intimatii au aratat ca ei prin actiune nu au cerut dezmembrarea imobilului iar impartirea folosintei terenului in litigiu nu impiedica pe nici un coproprietar sa-si exercite dreptul de proprietate asupra constructiei si pe cel de folosinta asupra terenului. In urma examinarii deciziei atacate, prin prisma dispozitiilor art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila si art.6739 Cod procedura civila, Curtea apreciaza ca ambele recursuri declarate in cauza sunt neintemeiate. Astfel, cu privire la recursul paratului Consiliul Local al municipiului T, Curtea retine ca nu pot fi insusite criticile aduse hotararii atacate, intrucat jurisprudenta a consacrat partajul de folosinta, pentru inlaturarea neintelegerilor cu privire la utilizarea unui bun, ce nu are ca efect transformarea dreptului de proprietate pe cote parti intr-un drept de proprietate exclusiv. De asemenea, Curtea apreciaza ca sunt neintemeiate si criticile formulate de paratii recurenti B. N. si B. S., intrucat la efectuarea partajului de folosinta, instantele au tinut cont de criteriile prevazute de art. 6739 Cod procedura civila, respectiv de marimea cotei de se cuvine fiecarei parti si de cheltuielile incomparabil mai mici pe care le presupune varianta a II-a, potrivit careia se impune demontarea gardului pe o distanta de 3-4 metri, fata de varianta I, care impune demontarea acestuia pe toata lungimea gradinii. Utilitatea partajului folosintei terenului in varianta a II-a este determinata si de faptul asigurarii folosintei unei parti din curte, nu doar din gradina, in favoarea reclamantilor intimati. In virtutea acestor considerente, Curtea apreciaza ca toate criticile aduse deciziei recurate din perspectiva dispozitiilor art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila sunt neintemeiate, urmand ca in baza art.312 alin-1 Cod procedura civila sa respinga ambele recursuri declarate in cauza. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII DECIDE : Respinge recursurile declarate de paratii B. N., B. S. si STATUL ROMAN prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T impotriva Deciziei civile nr. 691/A din 13 octombrie 2009, pronuntata de T r i b u n a l u l T i m i s in dosarul nr(...). IREVOCABILA. Pronuntata in sedinta publica din 17 februarie 2010.

Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/speta-4256-civil--partaj-judiciar.html#ixzz4LflMgoCF