Actiune in constatare, drept de proprietate, concubini, mostenire vacanta


Actiune in constatarea dreptului de proprietate a concubinului asupra apartamentului, dobandit de concubina in timpul coabitatiei si urmare decesului concubinei, decedata fara mostenitori .


Art 111 c .proc. civ , art 1532 si urm

Prin sentinta civila nr. 718 / 19.02.2009 , definitiva prin respingerea recursului, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de parata Statul Roman prin Ministerul Finantelor si Economiei si a admis in parte actiunea reclamantului CM in constradictoriu cu Statul Romnan prin Ministerul Finantelor si Economiei – DGFP I, constantand ca acesta are un drept de proprietate asupra jumatate din imobilul – garsoniera situat pe raza loc S .

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei S , sub numarul 3454/312/2008, reclamantul C M a chemat in judecata Statul Roman prin Ministerul Finantelor si Economiei, pentru ca in baza probelor ce se vor administra sa se constate ca detine un drept indiviz de 90 % din imobilul situat in localitatea S .

In motivare , se arata ca imobilul a fost cumparat prin contractul de vanzare – cumparare nr. 4968 / 19.10.1993 incheiat de R.A cu SC S SA. Arata reclamantul ca a intretinut o relatie de concubinaj cu aceasta din 1988 – 2001, cand aceasta a decedat, iar prin contributia sa personala a putut dobandi aceasta dreptul de proprietate asupra imobilului. La data achizitionarii imobilului, beneficiara apartamentului era bolnava si nu dispunea de sursa necesara achitarii contravalorii acestuia.

Mai arata reclamantul ca , la momentul achizitionarii apartamentului de catre numita R A , intre parti a existat un simplu consimtamant intre ei , nefiind nevoie de indeplinirea formei autentice .

In drept , si –a intemeiat cererea pe dispozitiile art 969 c . civ si art 1532 si urm c . civ.

In dovedire a solicitat proba cu acte si martori .

Prin serviciul registratura, parata a depus la dosarul cauzei intampinare solicitand pe cale de exceptie lipsa calitatii procesuale pasive, motivat de faptul ca in cauza nu a fost facuta de catre reclamant dovada deschiderii procedurii notariale conform art 68 din Legea 36 / 1995, in urma careia sa se constate ca succesiunea de pe urma def. R A este vacanta .

In ceea ce priveste probatoriul solicitat de reclamant , constand in administrarea probei cu martori, solicita respingerea probei ca inadmisibila , avand in vedere prevederile art 1191 C . civ.

Fata de prevederile art 111 c . civ  parata invoca inadmisibilitatea cererii motivat de faptul ca reclamantul are la indemana o actiune in realizarea dreptului de creanta , iar potrivit art 3 din Decretul nr. 167 / 1958 , dreptul la actiune pentru recuperarea creantei este prescris raporat la momentul dobandirii bunului de catre R A sau la cel al decesului acesteia.

In drept, au invocat prevederile art 68 din Legea 36 / 1995 , art 1191 si art 1193 c . civ, art 111 C proc . civ , art 3 din Decretul 167 / 1958 , art 31 lit a din C . fam.

Prin serviciul registratura la data de 30.12.2008 a fost depus de catre parat certificatul de vacanta succesorala nr. 241 /17.12.2008 eliberat de BNP S.D .

In temeiul art 167 C proc . civ, instanta a incuviintat pentru reclamant proba cu inscrisuri si proba cu martori .

In cauza a fost administrata proba cu martorii propusi de reclamant privind situatia de fapt .

Analizand actele aflate la dosarul cauzei, instanta constata urmatoarele .

Prin contractul de vanzare – cumparare nr. 4968 / 19.10.1993 , numita R A a cumparat de la SC S Sa , imobilul – garsoniera situat in S ( fila 10 ), ca urmare a faptului ca aceasta ocupa locuinta in calitate de chirias in baza contractului de inchiriere nr. 5449 / 30.11.1982 .

La momentul intocmirii contractului de vanzare – cumparare pretul apartamentului a fost de 57776 lei, fiind achitata la data de 20.10.1992 suma de 56909, iar cu chitanta nr. 1308 / 10.08.1993 suma de 867, fiind asadar achitat integral la momentul intocmirii contractului .

In aceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de parat prin intampinare , instanta va respinge aceasta exceptie, motivat de faptul ca, in situatia pendinte judecatii , numita neavand mostenitori cu vocatie la averea succesorala ramasa de pe urma acesteia, orice creditor nu are la indemana alta posibilitate decat a – si indrepta actiunea impotriva Statului Roman prin Ministerul Finantelor si Economiei in vederea indestularii creantei .

In ceea ce priveste inadmisibilitatea administrarii probei cu martori in dovedirea de catre reclamant a contributiei personale la achizitionarea imobilului, instanta va respinge aceasta sustinere , potrivit art 1191 in dovedirea actelor juridice al caror obiect au o valoare mai mare de 250 lei, dovada nu se poate face decat cu inscrisuri si nu cu martori, motivat de urmatoarele :

Desi alin 1 prevede ca „ dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei , chiar pentru depozit voluntar , nu se poate face decat sau prin act autentic sau prin semnatura privata „ , iar potrivit alin 2 „ nu se va primi niciodata o dovada prin martori , in contra sau peste ceea ce cuprinde actul , nici despre ceea ce pretinde ca s –ar fi zis inaintea, la timpul sau in urma confectionarii actului, chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depaseste 250 lei .”

Regulile stabilite in alin 1 si 2 ale art 1191 c. civ , nu sunt imperative, ci dispozitive , astfel ca partile pot deroga de la ele , solutie prevazuta expres in alin final al art 1191 c. civ .

Regulile restrictive la admisibilitatea probei cu martori prevazute in art 1191 alin 1 si 2 c . civ , cunosc doua exceptii : inceputul de dovada scrisa ( art 1197 c . civ ) si imposibilitatea de preconstituire sau de pastrare a unui inscris ( art 1198 c. civ ) .

In cauza pendinte judecatii, instanta a apreciat ca se impune administrarea probei cu martori, dat fiind timpul scurs de la data achizitionarii apartamentului (1993 ) si momentul sesizarii instantei , motivat si de faptul imposibilitaii reclamantului de a preconstitui sau a conserva dovezile scrise privind contributia personala la achizitionarea apartamentului .

In ceea ce priveste prescrierea dreptului la actiune in temeiul art 3 din Decretul 167 /1958, invocata de parata, instanta va respinge aceasta motivat de faptul ca in cauza pendinte judecatii , reclamantul nu invoca o problema legata de certificatul de mostenitor, ci in cauza se solicita sa se constate dreptul reclamantului la achizitionarea aparatmentului .

In acest sens , doctrina si jurisprudenta converg in directia adoptarii solutiei potrivit careia aceste actiuni sunt imprescriptibile, solutie intemeiata pe imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual. Aceste actiuni reglementate de art 111 c proc . civ sunt dublate pe langa regula imprescriptibilitatii lor, de regula inadmisibilitatii lor ori de cate ori este posibila folosirea unei actiuni in realizare .

Imprescriptibilitatea actiunii in constatare rezulta si din aceea ca , reclamantul nu urmareste obligarea paratului la executarea unei anume prestatii, ci numai ca instanta sa constate existenta sau inexistenta unui drept subiectiv .

In cauza pendinte judecatii, desi concubinii nu pot beneficia de prezumtia de comunitate asupra bunurilor prevazute de art 30 din C . fam, dispozitie ce se aplica numai bunurilor dobandite in timpul casatoriei nimic nu impiedica, insa, sa se constate ca la baza conventiei lor, expresa sau tacita, bunurile s –au dobandit pentru a fi proprietatea lor indiviza, in raport de contributia fiecaruia, indiferent pe numele caruia dintre ei a fost achizitionat bunul, fiind indreptatit fiecare din ei sa faca dovada potrivit dreptului comun , inclusiv prin prezumtiile reglementate de art 1203 c. civ , ca a dobandit bunul, prin contributie materiala comuna .

Din declaratiile martorilor P G si I S ( filele 34 – 37 ) vecini cu reclamantul care locuieste si in prezent in imobil si inclusiv cu numita R A pana la decesul acesteia , a reiesit ca la momentul punerii in vanzare a imobilului de catre societatea ce le detinea in proprietate ,aceasta nu dispunea de suma aferenta achizitionarii acestei , suma ce a fost insa realizata prin contributia reclamantului din vanzarea unui imobil in localitatea T si din alte drepturi salariale realizate de acesta la acea data .

Este de notorietate la nivelul imobilului , ca inca din anul 1988 si pana la data decesului numitei R.A ( 2001 ) , intre reclamant si acesta a rezultat o relatie de concubinaj de notorietate . Pe cale de consecinta imobilul – garsoniera situat in S , a fost dobandit de acesta si de reclamanta pe perioada concubinajului, bunul intrand in categoria bunurilor coachizite .

In cauza nu au putut fi efectuate dovezi cu care sa se demonstreze ca imobilul a fost dobandit cu contribuita exclusiva a defunctei, sau ca a avut o contributie mai mare la achizitionarea acesteia , pentru ca asa cum au aratat martorii audiati in cauza, aceasta nu dispunea de resursele necesare achizitionarii imobilului.

Astfel, instanta in prisma probelor administrate si pe paza prezumtiei relative a contributiei reclamantului la achizitionarea apartamentului, constata ca reclamantul are un drept asupra a jumatate din apartament .