Stabilirea unei cote de 60% pentru parat si a unei cote de 40% pentru reclamanta.

In masura in care se face dovada unei contributii mai mari la dobandirea bunurilor comune, instanta poate stabili o cota de 60% pentru parat si o cota de 40% pentru reclamanta. In speta, paratul a dovedit ca a avut venituri usor superioare fata de reclamanta si a suportatat partial contravalorea unor imbunatatiri aduse imobilului.

Prin actiunea înregistrata pe rolul acestei instante la data de …………sub nr……………., reclamanta …………..a chemat în judecata pe pârâtul………………., pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna împartirea în cote de 1/2 pentru fiecare a casei de locuit tip P+1, situata în mun…………, strada…….., judetul ………...

În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca în timpul casatoriei au dobândit acest imobil cumparat în stare de fundatie, în baza contractului de vânzare-cumparare autentificat la BNP………….., autentificat sub nr. 881/13/04/2004, pentru terenul aferent în suprafata de 337,96 mp , existând un contract de concesiune încheiat de catre parti cu Consiliul Local………….., înregistrat sub nr. G/639/03.02.2006.

În dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri. Pârâtul legal citat, a depus întâmpinare si cerere reconventionala, solicitând constatarea faptului ca imobilul casa de locuit P+1 este bun propriu iar în subsidiar, în masura în care instanta nu va constata calitatea sa de unic proprietar a imobilului, solicita admiterea în parte a actiunii reclamantei cu privire la încetarea starii de indiviziune si de a se constat ca în raport de aceasta are un drept de creanta constând în îmbunatatirile pe care le-a realizat la imobilul supus partajarii, cota de contributie fiind de 90% în ceea ce îl priveste si de 10 % pentru reclamanta.

 În motivare s-a aratat ca în contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 1278/23.04.2001 de BNP……………, parintii sai …………..si ……….„ au vândut” lui si sotiei sale de la acea data , reclamanta din prezenta cauza, imobilul situat în……., strada ……..nr….., pentru pretul de 40.000.000 lei vechi. Prin contractul de vânzare –cumparare autentificat din 13. 04.2004, autentificat la BNP…………….., partile au vândut imobilul din…………, strada ………… nr……, cumparatoarei………………, pentru pretul de 200.000.000 lei vechi. Prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 881/13.04.2004, de BNP………………, partile au cumparat de la………………, imobilul din…………., strada ………. nr….., reprezentând fundatie pentru casa de locuit pentru pretul de 20.000.000 lei vechi.

În continuare, pârâtul reclamant învedereaza ca prin contractul de concesiune 6/639/03.02.2006, au devenit titularii unui drept de folosinta în modalitatea concesiunii, asupra terenului aferent casei d locuit, pentru o perioada de 49 de ani. Fata de cele mai sus expuse, opineaza ca imobilul situat în…….., strada …………….. este bun propriu , fiind dobândit cu suma de 20.000.000 lei vechi, banii fiind obtinuti din vânzarea imobilului dobândit de la parintii sai prin donatia deghizata, din contractul 1278/23.04.2001 , anterior datei autentificarii actului de vânzare –cumparare, valoare care alaturi de banii încasati din tranzactia ulterioara, înlocuieste valoarea constructiei în discutie. În sprijinul acestei opinii s-au adus urmatoarele argumente:

În perioada 21.05.1994, data casatoriei si încheierea contractului 1278/23.04.2001 partile nu au acumulat sume de bani; au crescut împreuna doi copii, nu au avut împrumuturi contractate, iar sursele lor de venit au fost limitate. Astfel sunt incidente dispozitiile legale privitoare la subrogatia reala cu titlu universal, statuate prin dispozitiile art. 31 lit. f din Codul familiei.

 În situatia în care se apreciaza de catre instanta ca imobilul nu este bunul lui propriu, solicita sa se constate ca în raport de persoana reclamantei are un drept de creanta constând în valoarea lucrarilor de constructie, realizate de catre el în imobil, lucrari normale, fata de faza constructiva, în care se afla constructia, la data la care reclamanta a parasit domiciliul conjugal si necesare pentru folosinta utila a imobilului. Astfel, s-au facut urmatoarele lucrari: a tencuit integral sufrageria, dormitorul, holul si baia de la parterul casei; a aplicat glet pe peretii si tavanul din sufragerie, dormitor, bucatarie si baie; a construit acoperisul casei, prin montarea integrala a structurii de lemn si astereala (8 mc cherestea) si prin aplicarea stratului de carton asfaltat (9 suluri); a construit canalizarea pentru ape menajere de la casa pâna la reteaua publica; a montat apometru la teava de alimentare cu apa potabila si a realizat bransamentul de alimentare în casa cu apa potabila; a realizat instalatia sanitara integral, a turnat placa de beton armat în interior; a construit scara interioara de acces la etaj; a realizat instalatia electrica integral; a facut închiderea dinspre parter spre etaj si dinspre living spre spate; a construit gardul din spatele curtii, al carui fundatie a tencuit-o; a tencuit fatada casei pe toata portiunea parterului; a turnat integral trotuarele în jurul casei; a turnat o platforma betonata de acces la casa; a turnat scarile de acces în curte; a construit bordura de la marginea trotuarului pe toata lungimea; a construit o magazie pentru lemne de foc; a montat tâmplarie din lemn, prevazuta cu geamuri la etajul casei; la partea din fata si spate a mansardei a executat închiderea cu tâmplarie din rigle si scândura si a aplicat lambriu din lemn; a construit o soba de teracota; iar sub scara scarii a construit o debara.

 Cum în toata perioada casatoriei doar el a fost cel care s-a ocupat de aducere unui spor financiar , familiei, contributia sa fiind substantiala, fiind angajat în permanenta cu contract de munca, s-au prestând activitati lucrative în timpul liber, apreciaza cotele de contributie de 90 %.

 În sustinerea acestui capat de cerere, solicita sa se retina ca în mod constant a adus veniturile cele mai mari în familie, în permanenta a lucrat în constructii în timpul liber, de cresterea celor doua fete rezultate în casatorie s-a ocupat deopotriva atât el cât si reclamanta, fiind în aceeasi masura ajutati în aceasta privinta de catre bunici, menajul casei a fost efectuat de catre ambele parti , au fost ajutati material de parintii sai care initial le-au dat jumatate din casa lor iar apoi sume mari de bani rezultate din vânzarea imobilului din………., care le apartinea, toate împrumuturile bancare pe care le-a contractat au fost achitate exclusiv din veniturile sale si au avut ca unic scop, edificare casei de locuit din strada Balizei nr. 3.

În drept au fost invocate dispozitiile art. 728 si 845 din Codul civil, art. 115-120 din Codul de procedura civila, 6731-67314 Cod procedura civila, art. 31 Codul familiei si pe principiul îmbogatirii fara justa cauza.

În dovedirea actiunii principale, reclamanta a solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului reclamant, si proba cu martori, iar în dovedirea cererii reconventionale si în combaterea actiunii principale, pârâtul reclamant a solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei-pârâta si proba cu martori, probe încuviintate de catre instanta, considerându-le utile, pertinente si concludente solutionarii cauzei. Pârâtul-reclamant a depus înscrisuri , au fost audiati martorii Tornea………….., ……………., ……………., ……………… , declaratiile lor fiind consemnate si atasate la dosar. Totodata s-a depus la dosar raspunsul dat de catre reclamanta –pârâta la interogatoriu, în conditiile art. 223 Cod procedura civila, iar pârâtul-reclamant a depus concluzii scrise , fiind depuse si de catre reclamanta-pârâta note scrise la dosar. În cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-imobiliare, a unei expertize merceologice si a unei expertize auto, fiind depuse la dosar rapoartele de expertize. La termenul din data de 18 martie 2008, reclamanta-pârâta a depus o cerere prin care a solicitat completarea masei partajabile cu un calculator si un frigider , precizându-se de catre pârâtul-reclamant la termenul din 1 aprilie 2008, ca nu contesta faptul ca frigiderul si calculatorul au fost dobândite în timpul casatoriei. Au mai solicitat partile includerea în masa partajabila si a unui autoturism.

Pârâtul-reclamant a depus la termenul din 18 martie 2008 precizari relativ la cererea-contraventionala formulata de el, aratând care lucrari au fost efectuate între momentul despartirii în fapt de reclamanta si cel al ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii de divort, solicitând o cota de contributie mai mare în raport cu aceste îmbunatatiri si lucrarile efectuate dupa data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii de divort, apreciind ca aceste din urma lucrari justifica un drept de creanta în favoarea sa.

 Analizând cauza în raport cu probele administrate , instanta retine urmatoarele: Partile s-au casatorit în data de 24 mai 1994, casatoria lor fiind desfacuta prin divort,prin sentinta civila nr…………………, pronuntata de Judecatoria ……………………… Probatoriul administrat în cauza a confirmat faptul ca în timpul casatoriei partile au dobândit urmatoarele bunuri: imobilul casa de locuit situat în municipiul …………., str. ……….. nr……. parcela B lot. 14 tip P+1 precum si urmatoarele bunuri mobile: calculator, frigider, 1 autoturism marca Ford. Existenta acestor bunuri a fost dovedita în cauza prin raspunsurile date de pârâtul-reclamant în sedinta din 1 aprilie 2008, prin care personal a învederat ca nu contesta frigiderul si calculatorul facând parte din masa partajabila, fapt ce echivaleaza cu un interogatoriu spontan precum si cu înscrisurile depuse respectiv: contractul de vânzare-cumparare pentru vehicul (fila 130), din care rezulta ca partile au dobândit în timpul casatoriei un autoturism marca Ford cu nr. înmatriculare TL-92-DAS, contractul fiind încheiat la 21.03.2006. Din contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 881/13.04.2004, la BNP ……………..(fila 8),rezulta ca partile au cumparat de la numitul………………., casa de locuit situata în Mun……………, strada …………. nr. ……. (fosta strada 2, parcela B, lot 14) , P+1, jud. ……………, aflata în stare de fundatie, terenul pe care se afla locuinta fiind concesionat în baza contractului de concesiune G/639/03.02.2006 (fila 9) , încheiat cu Consiliul Local…………….., pe o perioada de 49 de ani.

Instanta apreciaza ca probatorul administrat a reliefat nu numai faptul ca bunurile mai sus retinute erau bunuri comune ale sotilor, dar si faptul ca ele au fost dobândite de catre parti cu o cota de contributie de 40 % reclamanta-pârâta si 60 % pârâtul-reclamant, desi pârâtul-reclamant a contestat includerea în masa partajabila a bunului imobil , în considerarea faptului ca sunt incidente dispozitiile art. 31 lit. f din Codul familiei, precum si cota de contributie.

 Astfel, sustinerile pârâtului-reclamant relativ la caracterul de bun propriu al imobilului nu pot fi retinute de catre instanta, întrucât aceasta sustinere nu a fost probata. Desi în materia dreptului familiei, caracterul de bun propriu al unui bun, pentru a conduce la înlaturarea lui din masa partajabila poate fi dovedit prin orice mijloc de proba, în prezenta cauza probele administrate nu au concluzionat caracterul de bun propriu, si nu în ultimul rând nu s-a confirmat ca pârâtul-reclamant are o contributie de 90% la dobândirea bunurilor.

Instanta retine ca bunurile au fost dobândite de soti cu o contributie de 40 % si respectiv 60%, întrucât depozitiile concordante ale martorilor coroborate cu raspunsurile date de reclamanta-pârâta la interogatoriu , au probat ca si reclamanta –pârâta a muncit în perioada casatoriei, s-a ocupat de cresterea copiilor si s-a îngrijit de gospodarie, s-a implicat în mod direct în perioada ridicarii constructiei, prin faptul ca a participat prin munca fizica depusa la ridicarea acesteia si a facut mâncare pentru muncitorii care lucrau, mama reclamantei pârâte i-a dat o suma considerabila de bani , echivalentul a 7000 euro, si mare parte dintre materiale pentru ridicarea acoperisului si etajului s-au procurat cu sume provenind din banii dati de mama reclamantei-pârâte, partile au fost ajutate în egala masura de catre parinti la ridicarea casei, si în ceea ce priveste împrumuturile bancare efectuate de catre pârâtul-reclamant la care face referire, nu exista probe cu caracter indubitabil care ar putea concluziona ca aceste sume au fost investite în exclusivitate în imobilul dobândit de catre parti,parte din sumele rezultate din împrumuturile bancare fiind destinate achizitionarii autoturismului, asa cum rezulta si din raspunsurile date de catre reclamanta parata la interogatoriu.

 Astfel, martorul …………….. stie de la însusi pârâtul-reclamant ca mama fostei sotii le-a dat 7000 euro pentru ridicarea celui de-al doilea nivel al casei, inclusiv acoperisul, acelasi martor confirmând ca materialele pentru acoperis s-au cumparat dupa ce soacra le-a dat 7000 euro, etajul fiind construit în perioada în care partile erau împreuna.

De altfel, faptul ca mare parte din materialele folosite la acoperis existau înca dinaintea perioadei despartirii în fapt a sotilor este confirmat si de martorul……….., care a precizat ca din materialele folosite la casa, 20 % existau înca dinaintea despartirii în fapt a sotilor.

Faptul ca mama reclamantei a contribuit cu o suma substantiala de bani pe care a dat-o partilor pentru ridicarea casei, rezulta si din depozitia martorului…………………, cunoscând acest lucru chiar de la pârâtul-reclamant, care i-a confirmat acest aspect. Nu pot fi retinute apararile formulate de pârâtul-reclamant în continutul concluziilor scrise, în sensul ca, suma de 7000 euro despre care se afirma ca ar fi fost data de mama reclamantei a fost afectata unui împrumut pe care aceasta îl datora conform contractului autentificat sub nr. 2272/2005 si pe care l-a restituit imediat ce apartamentul sau a fost înstrainat prin mandatara………………., întrucât aceasta aparare este lipsita de suport probator relativ la destinatia sumei în euro, asa cum afirma pârâtul –reclamant, fiind infirmata de depozitiile martorilor mai sus indicati.

Aceste lucrari au fost confirmate de catre martorii……………….., …………….. Se mai retine ca o parte din îmbunatatirile precizate de catre pârâtul-reclamant nu au fost confirmate ca fiind executate în exclusivitate de catre el . Astfel, relativ la construirea acoperisului asa cum s-a expus anterior, din probe a rezultat ca marea parte a acestor materiale exista dinaintea despartirii în fapt a sotilor, si nu în ultimul rând ca etajul si acoperisul s-au ridicat cu bani proveniti de la mama reclamantei (martorii ………………….si…………….); placa de beton armat din interior s-a efectuat cu bani trimisi de catre reclamanta-pârâta din strainatate (martorul………………..); pentru scara interioara de acces la etaj exista probe contradictorii, martorul ……………………. afirmând ca au fost efectuate de pârâtul-reclamant în timp ce martorul ……………… si reclamanta-pârâta prin raspunsurile date la interogatoriu au aratat ca s-au efectuat în perioada în care partile erau împreuna, astfel ca dubiul îi profita reclamantei-pârâte; instalatia electrica a fost realizata cu sume de bani trimise de reclamanta-pârâta din strainatate – martorul……………….., martorul ……………………….. afirmând ca partile erau împreuna în perioada efectuarii acestei lucrari , neconfirmându-se astfel executarea ei în exclusivitate de catre pârât; si pentru construirea gardului din spatele curtii exista probe contradictorii ce au determinat existenta unor dubii si care profita reclamantei-pârâte prin prisma faptului ca martorul ………………… afirma ca lucrarea a fost executata de pârâtul-reclamant în timp ce martorul …………… a învederat ca partile erau împreuna la acel moment iar reclamanta-pârâta prin raspunsurile date la interogatoriu a precizat ca lucrarea se efectua cu banii dati de catre mama sa; martorul …………….. a afirmat relativ la trotuarele ce au fost turnate în jurul casei , ca partile erau împreuna la acel moment iar în ceea ce priveste turnarea scarilor de acces în curte nici un martor nu a confirmat executarea lor.

Dintr-un alt punct de vedere, celelalte lucrari indicate de catre pârât în continutul cererii reconventionale ca fiind efectuate înainte de ramânerea definitiva si irevocabila a hotarârii de divort, desi s-a confirmat ca au fost efectuate în mare parte de el, acestea nu sunt lucrari care sa aiba caracter substantial si care sa determine o crestere majora a valorii de circulatie a imobilului, urmare a efectuarii lor, iar dintr-un alt punct de vedere, mama reclamantei-pârâte a contribuit cu bani la ridicarea imobilului, lucru afirmat de majoritatea martorilor fara a se exclude si aceste îmbunatatiri, în ideea ca ar fi fost efectuate exclusiv cu bani ai pârâtului-reclamant , în lipsa unor probe contrarii.

Pentru considerentele mai sus expuse si având în vedere dispozitiile art. 36 Cod familiei, raportat si la faptul ca pârâtul reclamant a avut în perioada casatoriei venituri usor mai mari fata de reclamanta-pârâta si a suportat partial contravaloarea unor îmbunatatiri executate la imobil, urmeaza a se admite în parte actiunea principala si în parte cererea reconventionala.

Astfel, se va constata ca partile au dobândit în timpul casatoriei în cote de contributie de 40% reclamanta-pârâta si 60% pârâtul-reclamant urmatoarele bunuri: imobilul casa de locuit situat în………., str………….., nr…….., parcela B lot 14 tip P+1, cu o valoare de circulatie 225.348,954 lei, precum si urmatoarele bunuri mobile: calculator – 120 lei; frigider – 150 lei; un autoturism marca Ford – 12.250 lei, valoarea totala a masei partajabile fiind de 237.868,954 lei.

Se va dispune partajarea, urmând a atribui pârâtului-reclamant lotul nr.1 din imobilul inclus în masa partajabila, reprezentând parter, individualizat conform raportului de expertiza efectuat de expert Morfi Rozalia, ce face parte din prezenta hotarâre, precum si urmatoarele bunuri mobile: autoturismul marca Ford, frigider, valoarea lotului atribuit pârâtului-reclamant fiind de 131.311,978 lei. Se va atribui reclamantei-pârâte lotul nr.2 din imobil, reprezentând etajul unu, individualizat conform raportului de expertiza efectuat de expert Morfi Rozalia, si calculatorul, valoare lotului atribuit reclamantei-pârâte fiind de 106.556,976 lei.

La modalitatea de partajare, instanta avut în vedere concluziile raportului de expertiza, în sensul ca imobilul este comod partajabil în natura, dar si  optiunile de manifestare la cuvântul pe fond de catre parti prin aparatori, desi aparatorul pârâtului-reclamant a sustinut ca imobilul trebuie atribuit în integralitate partii pe care o reprezinta întrucât partea adversa prin raspunsurile date la interogatoriu a învederat ca nu solicita a-i fi atribuit imobilul in natura, instanta nu va tine seama de acest lucru în considerarea faptului ca reclamanta-pârâta a fost reprezentata de aparator caruia i-a dat astfel mandat de a pune concluzii în ceea ce priveste modalitatea de lotizare în maniera solicitata de catre parte. Initial, desi prin încheierea de admitere în principiu s-a constat ca pârâtul-reclamant a efectua dupa desfacerea casatoriei o serie de îmbunatatiri asupra imobilului inclus în masa partajabila, având în vedere ca toate aceste îmbunatatiri au cazut în lotul ce i s-a atribuit pârâtului-reclamant, nu se mai pune problema unui drept de creanta operând confuziunea de patrimonii. Reclamanta-pârâta va fi obligata la plata sumei de 11.409,395 lei catre pârâtul-reclamant, cu titlu de sulta, pentru egalizarea loturilor, urmând a fi compensate cheltuielile de judecata si va obliga reclamanta-pârâta la plata sumei de 161,14 lei catre pârâtul-reclamant, reprezentând cheltuieli de judecata ramase necompensate.