Solicitarea creditorului privind atribuirea bunului in cadrul contestatiei la executare se poate face numai la instanta de fond nu si in caile de atac

Pe rol se află judecarea recursului declarat de contestatoarea T. D. domiciliată în sat J., com. E., judeţul B împotriva deciziei nr. 14A din 20 ianuarie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B o t o ş a n i – Secţia civilă în dosar nr(...).

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit atât contestatoarea recurentă T. D. cât şi intimaţii Banca Cooperatistă de Credit Jijia I. şi T. G.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, instanţa constatând recursul legal timbrat şi în stare de judecată, a rămas în pronunţare.

După deliberare, C U R T E A,

Asupra recursului de faţă, constată că prin cererea adresată J u d e c ă t o r i e i S ă v e n i şi înregistrată sub nr. 203/298/11.02.2008, contestatoarea T. D. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimaţii D. de credit „Jijia” I. şi T. G ca, pe calea contestaţiei la executare să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu intimatul T. G, cu cheltuieli de judecată, precum şi suspendarea executării silite începută în dosarul de executare nr. 53/2007 al Băncii Centrale Cooperatiste D. - Agenţia B, până la soluţionarea contestaţiei la executare.

În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat că, în data de 11.02.2008, a aflat că imobilul compus dintr-o casă de locuit, cu suprafaţa utilă de 52,70 mp şi suprafaţa de 800 mp teren aferent, situat în satul J., comuna E., jud. B, este scos la licitaţie publică, imobil pe care îl deţine în devălmăşie cu soţul său, intimatul T. G, astfel cum reiese din actul de vânzare - cumpărare şi din autorizaţia de construire anexate la dosar.

A arătat contestatoarea că, procedura de executare a început în baza titlului executoriu - contractul de împrumut nr. 11/31.01.2006, contract încheiat între D. de Credit „Jijia” I., în calitate de creditor şi N. E., în calitate de debitor, soţul său, T. G, având calitatea de girant, în baza adeverinţei de venit nr. 26/30.01.2006 şi a angajamentului din aceeaşi dată, anexate la acest contract.

Menţionează contestatoarea că soţul său nu a fost niciodată angajatul S.C. DA N. SRL, adeverinţa de salariat fiind un fals şi că semnătura de pe contractul de credit şi de pe angajamentul de plată nu aparţin soţului său, motiv pentru care acesta a formulat o plângere penală împotriva numitului N. E..

De asemenea, arată că, şi în situaţia în care soţul său ar fi fost girant pentru debitor, executarea silită începută împotriva acestuia nu ar trebui să îi afecteze dreptul de proprietate asupra imobilelor supuse executării silite, dat fiind faptul că acestea sunt bunuri comune.

Prin sentinţa civilă nr. 283/10.04.2008, J u d e c ă t o r i a S ă v e n i a admis acţiunea şi, în consecinţă, a constatat că, intimatul şi contestatoarea au dobândit în timpul căsătoriei un imobil casă de locuit construit din chirpici şi suprafaţa de 845 mp teren situat în intravilanul satului J., comuna E., jud. B, în p.c. 494, cu vecini: I. G, DS 557, C M. şi N. D., în valoare totală de 21.180 lei.

A constatat că părţile menţionate mai sus au o contribuţie egală, de 1/2, 1a dobândirea acestui imobil, ce reprezintă în echivalent valoric suma de 10590 lei.

A dispus partajarea bunurilor comune.

A atribuit contestatoarei T. D. în deplină proprietate imobilul casă de locuit construita din chirpici şi suprafaţa de 845 mp teren aferent situat în satul J., comuna E., jud. B, în p.c. 494, cu vecini: I. G DS 557, C M. şi N. D., în valoare totală de 21.180 lei.

A obligat contestatoarea T. D. să plătească intimatului T. G suma de 10590 lei cu titlu de sultă.

A anulat actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 53/2007 al Corpului executorilor al D. - Agenţia B - executor H. F..

A dispus restituirea către contestatoare a cauţiunii în sumă de 600 lei achitată cu chitanţa CEC nr. (...)/1/14.02.2008 şi a recipisei de consemnare nr. (...)/1/14.02.2008.

A obligat intimaţii să plătească contestatoarei suma de 450 lei reprezentând cheltuieli de judecată, câte 225 lei fiecare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că imobilul supus executării silite, compus dintr-o casă de locuit şi suprafaţa de 800 mp teren aferent, situat pe raza satului J., comuna E., judeţul B este bun comun al contestatoarei şi al intimatului T. G, dobândit prin cumpărare şi construire, astfel încât, prin executarea silită se aduce un prejudiciu cert acesteia.

Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de creditoarea Banca Cooperatistă de Credit „Jijia” I., judeţul B a fost admis prin decizia nr. 14A/20.01.2009 a T r i b u n a l u l u i B o t o ş a n i – Secţia Civilă, care a schimbat-o în parte, în sensul obligării contestatoarei la plata în favoarea creditoarei apelante a sumei de 10.590 lei cu titlu de creanţă datorată, ca efect al partajului dintre aceasta şi debitor, cu păstrarea celorlalte dispoziţii ale sentinţei.

S-a reţinut în motivarea instanţei de apel, în esenţă, că este ilegală dispoziţia de obligare a contestatoarei la plata echivalentului cotei-părţi aparţinând debitorului în favoarea acestuia din urmă, întrucât în speţă asistăm la un partaj silit în care primează interesele creditoarei, respectiv achitarea creanţei deţinută de aceasta împotriva soţului debitor, contestatoarea devenind debitoare în raport cu apelanta ca efect al partajului.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs contestatoarea T. D., în motivarea căruia a arătat, în esenţă că tribunalul a acordat ceea ce nu s-a cerut, în condiţiile în care pe parcursul judecăţii în faţa primei instanţe, creditoarea Banca Cooperatistă de Credit „Jijia” I., judeţul B nu a formulat pe cale reconvenţională vreo pretenţie de plată împotriva sa, a contravalorii cotei părţi cuvenită soţului său, debitorul T. G, din imobilul bun comun supus partajului.

Criticile formulate se încadrează în motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 5, 6 şi 9 Cod procedură civilă şi se dovedesc a fi întemeiate pentru următoarele considerente :

Potrivit prevederilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, „în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi”.

Textul legal citat, reglementează în termeni imperativi, de strictă interpretare şi aplicare, limitele în care se desfăşoară judecata devolutivă a căii de atac a apelului respectiv, în cadrul procesual fixat de părţi, sub toate aspectele raportului juridic litigios, în faţa primei instanţe şi, exclusiv, cu privire la criticile invocate, a căror încălcare este sancţionată cu nulitatea, în condiţiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.

Această dispoziţie legală se coroborează cu cea prevăzută în art. 129 aliniat final Cod procedură civilă, potrivit căreia „în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii”. Altfel spus, instanţa nu poate depăşi limitele investirii sale, determinate prin cererile principale, accesorii şi incidentale formulate în cauză, rolul activ al judecătorului impunându-se a fi înţeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil : al disponibilităţii şi al contradictorialităţii.

Articolul 119 alin. 1 Cod procedură civilă, reglementează dreptul pârâtului de a formula cerere reconvenţională, în cazul în care acesta are pretenţii în legătură cu cererea sau mijloacele de apărare ale reclamantului, soluţionată, de regulă, o dată cu acţiunea principală, asigurându-se prin aceasta o mai bună administrare a justiţiei, precum şi evitarea unor soluţii contradictorii referitoare la pretenţii reciproce, strâns legate între ele.

În cauză, contestatoarea în calitate de soţie nedebitoare a investit prima instanţă, cu soluţionarea unei contestaţii la executare în cadrul căreia să se dispună partajarea imobilului bun comun, ce nu poate fi urmărit direct de creditoarea personală a soţului debitor, în conformitate cu prevederile art. 4001 Cod pr. civilă, cu atribuirea imobilului în favoarea sa şi obligarea la plata contravalorii cotei cuvenită soţului – debitor către acesta, pretenţii reiterate de altfel şi cu ocazia dezbaterilor asupra fondului şi consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată (fila 73 dosar fond).

Cum, pe de o parte, creditoarea D. de Credit „Jijia” I. nu a formulat o cerere reconvenţională în primă instanţă, prin care să invoce pretenţia plăţii creanţei datorate de soţul debitor, în condiţiile legii, iar pe de altă parte, cu ocazia dezbaterilor, reprezentanta acesteia, în persoana d-nei E. T., s-a declarat de acord cu modalitatea de atribuire a imobilului şi de plată a sultei (fila 73 doar fond), în mod corect prima instanţă a stabilit raportul juridic obligaţional între contestatoare şi soţul debitor, proprietari codevălmaşi asupra imobilului supus partajului.

În acest context, cererea creditoarei de obligare a contestatoarei la plata creanţei datorate de soţul debitor, făcută pentru prima dată în apel, îmbracă, fără echivoc, forma unei cereri noi faţă de cadrul procesual fixat de contestatoare în faţa primei instanţe, întrucât acesta tinde la obţinerea unei condamnări a contestatoarei, nepretinsă la judecătorie, ceea ce nu poate fi admis.

Aşadar, primind cererea nouă a creditoarei direct în apel, cu încălcarea principiului dublului grad de jurisdicţie, Tribunalul a pronunţat o hotărâre vădit nelegală, acordând, prin raportare la cadrul procesual iniţial, ceea ce nu s-a cerut, vătămarea contestatoarei fiind evidentă în condiţiile în care a fost obligată la o nouă plată, ulterior îndeplinirii obligaţiei statuată prin sentinţă (filele 15, 16 şi 19 dosar apel) şi neputând a fi înlăturată decât prin desfiinţarea deciziei.

Faţă de cele ce preced, constatând că sunt date motivele de nelegalitate invocate, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 – 3 Cod pr. civilă, va admite recursul, cu consecinţa modificării deciziei şi respingerii apelului cu menţinerea sentinţei.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

D E C I D E :

Admite recursul declarat de contestatoarea T. D. domiciliată în sat J., com. E., judeţul B împotriva deciziei nr. 14A din 20 ianuarie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B o t o ş a n i – Secţia civilă în dosar nr(...).

Modifică decizia civilă nr. 14A/20.01.2009 a T r i b u n a l u l u i B o t o ş a n i şi respinge ca nefondat apelul declarat de Banca Cooperatistă de Credit "Jijia" I. împotriva sentinţei civile nr. 283/10.04.2008 a J u d e c ă t o r i e i S ă v e n i, pe care o menţine.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 14 aprilie 2009.

Decizia nr.107 din 14.04.2009, C.A. Suceava