Lipsa unui raport de expertiza. Inchiderea dosarului conform art. 673 indice 14 alin.3 cod procedura civila.

R O M Â N IA  JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEŞ

Sub numărul 165/216/18.01.2007 s-a înregistrat spre rejudecare acţiunea civilă formulată de reclamanta U,M, împotriva pârâtului U.F., pentru împărţirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, ca urmare a deciziei civile numărul 179/R/MF/22.12.2006 a Tribunalului Argeş.

Pentru a proceda astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Curtea de Argeş în data de 06.09.2005, reclamanta U.M. a chemat în judecată pe pârâtul U.F. pentru împărţirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei şi enumerate în cuprinsul acţiunii.

Judecătoria Curtea de Argeş, prin încheierea interlocutorie din data de 01.02.2006, a admis în parte şi în principiu acţiunea formulată de reclamantă şi a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei, reclamanta cu o contribuţie de 90%, iar pârâtul cu o contribuţie de 10%, bunurile mobile enumerate în cuprinsul încheierii, precum şi valoarea îmbunătăţirilor şi amenajărilor aduse apartamentului numărul 27, scara A, bloc B2, cartier Războieni din municipiul Piteşti, judeţul Argeş, enumerate, de asemenea, în cuprinsul încheierii.

Pin aceeaşi încheiere, instanţa de fond a reţinut că toate bunurile se află în posesia pârâtului şi a dispus desemnarea experţilor care să identifice bunurile, să le evalueze în raport de valoarea de circulaţie şi să formuleze propuneri de lotizare.

Finalizând judecata partajului, Judecătoria Curtea de Argeş, prin sentinţa civilă numărul 639/MF/28.06.2006, a admis în parte cererea reclamantei, a dispus împărţirea bunurilor comune prin atribuirea lor conform variantei a III - a din expertiza II întocmită de inginer Toma Petre şi l-a obligat pe pârât la 250 lei cheltuieli de judecată reclamantei.

Împotriva încheierii de admitere în principiu şi a sentinţei au declarat recurs părţile, Tribunalul Argeş anulând ca insuficient timbrat recursul declarat de pârâtul U.F. şi admiţând recursul declarat de reclamanta U.M., cu consecinţa casării sentinţei civile şi a încheierii de admitere în principiu şi trimiterii cauzei spre rejudecare la Judecătoria Curtea de Argeş.

Instanţa de control judiciar a trimis cauza spre rejudecare în vederea administrării probei cu expertiză tehnică pentru evaluarea îmbunătăţirilor la apartament şi a bunurilor mobile, precum şi pentru suplimentarea probei testimoniale în vederea lămuririi cuprinsului expresiei "instalaţie de încălzire aferentă", urmând ca instanţa să stabilească cine a suportat contravaloarea acestei instalaţii de gaze de la parter şi până la etajul 8 al blocului unde este situat apartamentul.

S-a reţinut că prin încheierea interlocutorie din data de 01.02.2006, prima instanţă a reţinut că foştii soţi au montat o centrală termică la apartament, cu instalaţia de încălzire aferentă, fără a individualiza în ce constă această instalaţie, apreciind că este în logica firească a lucrurilor ca, atâta timp cât apartamentul este dotat cu o centrală care funcţionează, există şi o instalaţie de gaze care permite această funcţionare.

Expertul, în lucrarea întocmită, a evaluat centrala termică şi instalaţia electrică aferentă, pe care a identificat-o ca fiind compusă din conducte de cupru şi radiatoare de tablă astfel încât se impune suplimentarea probei testimoniale pentru lămurirea acestui aspect.

În rejudecare, s-a format dosarul numărul 165/216/18.01.2007 a cărui judecată a fost suspendată în data de 20.03.2007 pentru lipsa părţilor (f.12).

Împotriva încheierii de suspendare a judecăţii, F.I., procuratorul reclamantei, a formulat recurs care prin decizia numărul 81/R/MF/08.06.2007 a Tribunalului Argeş a fost respins ca nefondat.

Ca urmare, în data de 29.11.2007 reclamanta, prin procurator F.I., a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei stabilindu-se termen de judecată la 18.12.2007 (f.14), când procuratorul reclamantei a lipsit, iar pârâtul a solicitat prin cerere declinarea competenţei soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Prin încheierea din 15.01.2008, instanţa a respins cererea pârâtului de declinare a competenţei soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, reţinând cauza spre judecare.

La 29.01.2008, faţă de cererea de sechestru judiciar formulată de procuratorul reclamantei, instanţa a dispus în temeiul art. 165 Cod procedură civilă, disjungerea acesteia şi a pus în discuţie suplimentarea probei testimoniale pentru lămurirea aspectelor reţinute în decizia de casare.

La 11.03.2008, s-au audiat martorii U.C. (f.48) şi R.V. (f.49).

La 11.03.2008, instanţa s-a pronunţat asupra admiterii în parte şi în principiu a acţiunii formulate de reclamanta U.M. împotriva pârâtului U.F. pronunţând încheierea interlocutorie din aceeaşi dată (f.50-53 dosar).

Prin această încheiere, instanţa a dispus numirea experţilor pentru identificarea, evaluarea şi lotizarea bunurilor comune stabilindu-se termen de judecată la 08.04.2008, când judecata cauzei a fost din nou suspendată pentru lipsa părţilor (f.63).

Împotriva încheierii de suspendare a formulat din nou recurs procuratorul reclamantei, iar Tribunalul Argeş, prin decizia numărul 57/R/MF din 27.06.2008, a respins recursul ca nefondat.

După respingerea recursului, procuratorul reclamantei a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei stabilindu-se termen de judecată la 11.11.2008.

La acest termen de judecată, s-a prezentat numai procuratorul reclamantei care a arătat în mod categoric că nu înţelege să plătească experţi pentru identificarea, evaluarea şi lotizarea bunurilor reţinute în cuprinsul încheierii de admitere în principiu.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa în fapt reţine:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş la 06.09.2005, reclamanta U.F., prin procurator F.I., a chemat în judecată pe pârâtul U.F. pentru împărţirea bunurilor comune dobândite de foştii soţi în timpul căsătoriei, solicitând a i se reţine o contribuţie de 90%, iar pârâtului de 10% la comunitate.

În motivarea cererii s-a arătat în esenţă că majoritatea bunurilor a fost dobândită după plecarea reclamantei în străinătate, la muncă, enumerând în acţiune bunurile dobândite în timpul căsătoriei, printre care şi o casă cu etaj situată în comuna Corbeni, sat Rotunda, judeţul Argeş, precum şi terenul de circa 3000 mp. pe care este situată casa.

La 19.01.2006, pârâtul a depus un memoriu prin care a arătat că cele două imobile din comuna Corbeni, sat Rotunda, nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii, fiind achiziţionate numai cu banii săi, donaţi de mama sa.

Prin sentinţa civilă nr. 659/ MF/ 28.06.2006, instanţa a admis în parte acţiunea şi a dispus împărţirea bunurilor comune prin atribuirea acestora conform variantei a III-a din expertiza II a expertului inginer Toma Petre.

Împotriva acestei sentinţe părţile au declarat recurs, soluţionat astfel: Prin decizia civilă nr. 179/ R/ MF/ 22.12.2006 pronunţată de Secţia civilă a Tribunalului Argeş, s-a anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de pârâtul Udrescu Florin şi s-a admis recursul declarat de reclamanta U.M., s-a casat sentinţa civilă şi s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Curtea de Argeş.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a apreciat că prin încheierea interlocutorie din 01.02.2006 judecătoria a reţinut că foştii soţi au montat o centrală termică la apartament, cu instalaţia de încălzire aferentă, fără a individualiza în ce constă această instalaţie, urmând să se administreze probe în acest sens.

De asemenea, s-a mai reţinut că din probe nu rezultă cine a suportat contravaloarea instalaţiei de gaze de la parter până la etajul 8, unde este situat apartamentul pârâtului, şi nici dacă prima instanţă a reţinut în cuprinsul expresiei de "instalaţie de încălzire aferentă" şi această instalaţie de gaze.

În fine, s-a mai reţinut că instanţa de fond a respins obiecţiunile reclamantei cu privire la subevaluarea bunurilor de către expert, fără nici o motivare, deşi expertul tehnic T.P. nu avea specializarea necesară evaluării bunurilor mobile.

Conformându-se deciziei de casare, în rejudecare, instanţa de fond a administrat probe cu privire la înţelesul noţiunii expresiei de "instalaţie de încălzire aferentă", luând act că reclamanta, prin procurator, nu a înţeles să solicite nici un fel de probe, fiind de acord cu cele administrate în primul ciclu procesual.

Astfel, în baza probelor administrate în dosarul de fond nr. 1647/ 2005, precum şi în baza celor administrate în rejudecare, respectiv înscrisuri (filele 40-42) şi declaraţiile martorilor U.C. (fila 48) şi R.V. (fila 49), instanţa a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 1288/ 23.11.2004 pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr. 3165/ 2004, căsătoria părţilor a fost desfăcută prin divorţ.

La interogatoriu pârâtul a recunoscut în mare parte bunurile mobile, cu excepţia lustrei, mesei de sufragerie, instalaţiei electrice refăcute şi a râşniţei de cafea. De asemenea, pârâtul a susţinut că terenul şi casa de locuit din comuna Corbeni, judeţul Argeş, deşi au fost dobândite în timpul căsătoriei, sunt bunuri proprii, deoarece au fost achiziţionate cu banii donaţi de mama sa, conform înscrisului depus la fila 62 dosar fond. În privinţa contribuţiei solicitată de reclamantă, pârâtul a contestat-o, solicitând împărţirea în cote egale a bunurilor deoarece, aşa cum a dovedit cu înscrisurile de la dosar şi cu martorii audiaţi în cauză, a avut aceeaşi contribuţie ca a fostei soţii la dobândirea acestora.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în primul ciclu procesual, precum şi din cele ale martorilor U.C. şi R.V., coroborate cu înscrisurile depuse de părţi la dosar a rezultat că apartamentul situat în municipiul Piteşti este proprietatea exclusivă a pârâtului.

După căsătorie, părţile au adus îmbunătăţiri substanţiale acestui apartament, constând în material şi manoperă pentru: uşă metalică, montat gresie şi faianţă în hol, baie şi bucătărie, executat zugrăveală cu glet şi vopsea lavabilă, refăcut instalaţie electrică, schimbat toată instalaţia sanitară în baie - cadă, WC, oglindă, chiuvetă, uscător de baie, spoturi prosoape, baterii inox, amenajat bucătăria cu termopan, schimbat chiuvetă, montat baterie inox, schimbat tâmplăria cu termopan stil lemn şi montat uşi interioare din termopan, montat parchet laminat, lustre în tot apartamentul şi aplice; transparente ferestre, închis balconul, montat centrală termică la apartament cu instalaţia de încălzire aferentă, ceea ce înseamnă conductele din cupru şi caloriferele metalice, aşa cum a rezultat explicit din declaraţia martorului R.V.(fila 49).

În ceea ce priveşte contravaloarea instalaţiei de gaze de la parter şi până la etajul opt, unde este situat apartamentul, părţile nu au produs nicio dovadă, fiind de notorietate că blocul era racordat la instalaţia de gaze.

De asemenea, în baza aceloraşi probe instanţa a reţinut că în timpul căsătoriei părţile au dobândit şi următoarele bunuri mobile: mobilier nou în dormitor (pat de mijloc, noptieră, şifonier), mobilier nou în sufragerie (colţar, două fotolii, vitrină, masă); mobilier bucătărie, televizor color, un aragaz cu rotisor; o maşină de spălat automată, un aspirator, servicii de masă, servicii de ceai, servicii de cafea, servicii de pahare, două seturi tacâmuri inox, oale, cratiţe, tigăi, o râşniţă cafea, un autoturism Wolkswagen, cu precizarea că toate bunurile comune au rămas în posesia pârâtului.

Referitor la casa şi terenul din comuna Corbeni, judeţul Argeş, dobândite în timpul căsătoriei instanţa a reţinutacestea sunt bunuri proprii ale pârâtului, în baza art. 31 alin. 1 lit. f din Codul familiei. Astfel, potrivit textului de lege menţionat nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ, valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu, sau bunul în care a trecut această valoare. Suma cu care au fost achiziţionate aceste bunuri a fost bun propriu al pârâtului, fiind dobândită în timpul căsătoriei, prin donaţie conform art. 31 alin.1 lit. b Codul familiei.

Reclamanta nu a învestit instanţa cu o cerere în constatarea nulităţii actului de donaţie, astfel încât acesta îşi produce efectele, făcându-se precizarea expresă în act că suma de 100.000.000 lei vechi este donată pârâtului, în vederea cumpărării teren şi construcţie din comuna Corbeni, judeţul Argeş (filele 62-63 dosar fond).

În ceea ce priveşte contribuţia soţilor la dobândirea acestora, instanţa a reţinut că reclamanta are o contribuţie de 90%, iar pârâtul o contribuţie de 10%.

Această cotă diferenţiată are la bază atât înscrisurile depuse de reclamantă la dosarul de fond (filele 27-50), din care a rezultat că aceasta a trimis pârâtului, din străinătate, importante sume în valută, ce au întrecut chiar valoarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, cât şi prevederile art. 315 alin. 4 Cod procedură civilă, conform cărora la rejudecarea procesului, după casarea hotărârii de către instanţa de recurs, dispoziţiile art. 296 Cod procedură civilă sunt aplicabile în mod corespunzător. Potrivit dispoziţiilor art. 296 din Cod procedură civilă, apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai grea decât aceea din hotărârea atacată, în cauza dedusă judecăţii fiind admis numai recursul reclamantei.

Ca urmare, în temeiul art. 673 ind. 6 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 36 alin. 1 Codul Familiei şi la art. 30 şi 31 din Codul familiei, instanţa a admis în parte şi în principiu acţiunea reclamantei şi a constatat că în timpul căsătoriei părţile au dobândit cu contribuţia arătată bunurile şi îmbunătăţirile enumerate în dispozitivul încheierii de admitere în principiu.

În temeiul art. 673 ind. 6 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa a dispus numirea experţilor pentru identificarea, evaluarea şi lotizarea bunurilor comune, însă pârâtul nu s-a mai prezentat la nici un termen de judecată, iar procuratorul reclamantei a refuzat în mod categoric să plătească experţi, nefiind de acord cu întocmirea rapoartelor de expertiză tehnică judiciară şi solicitând judecarea pe fond a cauzei.

În această situaţie, instanţa constată că împărţeala nu se poate realiza în nici una din modalităţile prevăzute de lege deoarece pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de identificare şi evaluare ce nu pot fi făcute decât de către experţi tehnici judiciari. Cum procuratorul reclamantei refuză în mod categoric numirea şi plata experţilor şi reţinând că unul dintre principiile de bază ce guvernează procesul civil este cel al disponibilităţii, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 673 indice 14 alin.3 Cod procedură civilă, hotărând închiderea dosarului deoarece împărţeala nu se poate realiza în nici una din modalităţile prevăzute de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGIi HOTĂRĂŞTE

În baza art.673 indice 14 alin.3 Cod procedură civilă hotărăşte închiderea dosarului privind pe reclamanta U.M., , judeţul Argeş, prin procurator F.P.I., cu acelaşi domiciliu şi pe pârâtul U.F.C.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.11.2008.

PREŞEDINTE, GREFIER,