Creditor care solicita partajarea bunurilor sotului debitor.

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C O N S T A N Ţ A

SECŢIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE

PRECUM ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 50/FM

Şedinţa publică din data de 20 iunie 2008

Complet specializat pentru cauze cu minori şi de familie

S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâta O. F., domiciliată în T,(...), (...) . A, . 18, judeţul T, împotriva deciziei civile nr. 159 din 19 octombrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a în dosarul civil nr(...) şi a sentinţei civile nr. 492 din 20 februarie 2007 pronunţată de J u d e c ă t o r i a T u l c e a în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimatul reclamant B.NI B., domiciliat în E. M. 15,(...) T. (LT) Italia şi cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat M. N., cu sediul în T,(...), judeţul T şi intimatul pârât O. N., domiciliat în T,(...), (...) . A, . 18, judeţul T, având ca obiect partaj bunuri comune.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă recurenta pârâtă O. F. prin dl. avocat E. H., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 63 din 21.05.2008, depusă la dosar, intimatul reclamant B. B. prin d-na avocat N. M., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 6 din 8.04.2008, depusă la dosar, lipsind intimatul pârât O. N..

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispoziţiile art. 87 şi următoarele Cod procedură civilă.

Recursul este declarat în termenul legal, motivat şi timbrat cu taxă judiciară de timbru de 10 lei, conform chitanţei nr. (...) din 14.04.2008 şi timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Apărătorul recurentei pârâte depune la dosar declaraţia recurentei O. F., dată în faţa consulului României la U., autentificată sub nr. 7120 din 4 iunie 2008, prin care aceasta renunţă la motivele 2 şi 3 referitoare contestarea valorii apartamentului în litigiu.

Apărătorul intimatului reclamant depune procesul-verbal încheiat de B.E.J. E. J. în dosarul nr. 7/2006 învederând că intimatul reclamant şi-a recuperat integral contravaloarea împrumutului şi apreciază că prezentul litigiu a rămas fără obiect. Totodată, arată că recurenta a depus cerere de renunţare la judecata motivelor 2 şi 3 de recurs însă, solicită ca aceasta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Instanţa, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul recurentei pârâte, având cuvântul asupra recursului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate cu consecinţa respingerii acţiunii ca fiind lipsită de interes având în vedere că reclamantul şi-a recuperat integral contravaloarea împrumutului. Totodată, arată că este de acord cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimatul reclamant, având în vedere culpa procesuală a acesteia.

Apărătorul intimatului reclamant, având cuvântul asupra recursului, arată că achiesează concluziilor formulate de apărătorul recurentei în sensul că acţiunea este lipsită de interes întrucât creditorul şi-a recuperat integral contravaloarea împrumutului, solicitând admiterea recursului şi obligarea recurentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant cu ocazia judecării prezentului litigiu.

Instanţa rămâne în pronunţare asupra recursului.

C U R T E A

Asupra recursului civil de faţă;

La 21 iulie 2006 reclamantul B. B. a solicitat instanţei ca , în contradictoriu cu pârâţii O. N. şi O. F., să dispună partajarea bunurilor dobândite de către pârâţi în timpul căsătoriei, respectiv să se partajeze în cote egale apartamentul din T,(...).

În motivarea cererii reclamantul a arătat că este creditorul pârâtei O. F. şi pentru executarea silită a creanţei de 10.114 USD reprezentând împrumut nerestituit este obligat să ceară partajarea bunurilor comune pe care debitoarea sa le deţine împreună cu soţul său, dl. O. N..

Prin sentinţa civilă nr. 492 din 20.02.2007 J u d e c ă t o r i a T u l c e a a admis acţiunea, a constatat că pârâţii au dobândit în cotă de ½ imobilul cu o valoare de circulaţie de 102.000 lei şi a dispus partajarea prin atribuirea bunului către pârâta O. F., cu obligaţia acesteia de a plăti o sultă de 51.000 lei către pârâtul O. N..

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că potrivit art. 493 Cod procedură civilă, creditorii personali ai debitorului pot urmări bunurile personale ale debitorului lor.

Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de pârâta O. F. a fost respins ca nefondat, cu o motivare similară, prin decizia civilă nr. 159 din 19 octombrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta apelantă O. F. care, invocând motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 7,8 şi 9 Cod procedură civilă, a susţinut, în esenţă, că instanţa a aplicat greşit prevederile art. 493 alin. 1 Cod procedură civilă şi art. 33 din Codul familiei, deoarece nu a solicitat reclamantului să facă dovada că a cerut executarea bunurilor proprii ale debitorului şi numai în cazul în care aceste bunuri nu existau putea fi cerut partajul bunurilor comune.

Susţine recurenta că, oricum, urmărirea imobiliară se poate face numai până la acoperirea creanţei, în timp ce valoarea apartamentului depăşeşte de trei ori valoarea creanţei şi că atribuirea apartamentului s-a făcut greşit către soţia debitoare, creanţa putând fi acoperită din sulta pe care ar fi plătit-o soţul dacă apartamentul i-ar fi fost atribuit.

În cursul soluţionării recursului, părţile au depus la dosar procesul verbal din 11 iunie 2008 emis în dosarul nr. 7/2006 al Biroului Executorului Judecătoresc E. J. în care s-a consemnat că „debitoarea şi-a îndeplinit obligaţia de plată prevăzută în titlul executor şi a achitat în totalitate cheltuielile de executare”, dispunându-se încetarea executării silite.

Faţă de această precizare cu privire la achitarea integrală a debitului datorat de recurenta pârâtă O. F., s-a pus în discuţie interesul reclamantului creditor în obţinerea partajului bunurilor comune ale soţilor O., respectiv interesul în finalizarea cauzei de faţă.

Interesul, ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, consistă în avantajul pe care reclamantul crede că şi-l poate procura prin exercitarea unei activităţi care urmăreşte satisfacerea unei nevoi, respectiv folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare.

Condiţia interesului nu este cerută numai la punerea în mişcare a acţiunii prin introducerea cererii de chemare în judecată, ci ea trebuie îndeplinită în legătură cu toate formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii(apărări, exercitarea căilor de atac, executarea silită etc.).

În speţă, prin achitarea debitului datorat de către debitoarea pârâtă O. F. către creditorul reclamant B. B., dreptul creditorului de a putea cere partajarea bunurilor comune în vederea îndestulării creanţei din bunurile personale ale debitorului nu mai este actual, acest drept stingându-se prin plată.

Una dintre cerinţele esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească interesul pentru a fi ocrotit este aceea ca interesul să fie născut şi actual. Având în vedere că dreptul reclamantului creditor nu mai este actual la data soluţionării recursului, nici interesul acţiunii nu mai îndeplineşte cerinţa de a fi actual la data soluţionării recursului, situaţie în care acţiunea reclamantului de partajare a bunurilor comune ale debitoarei sale şi ale soţului său urmează a fi respinsă ca lipsită de interes.

În aceste condiţii, Curtea va admite recursul pârâtei debitoare, modificând în sensul arătat decizia şi sentinţa.

Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de intimat, Curtea reţine că potrivit art. 274 Cod procedură civilă, este obligat la plata cheltuielilor de judecată partea care cade în pretenţii.

În speţă, chiar dacă s-a admis recursul pârâtei, culpa procesuală pentru declanşarea recursului aparţine acesteia, debitul datorat şi care a generat procesul de executare silită în cadrul căruia a fost promovată acţiunea de faţă, fiind stins, prin plata datoriei, după promovarea recursului.

Reţinând culpa procesuală a pârâtei recurente care a achitat debitul după promovarea recursului, în conformitate cu art. 274 Cod procedură civilă, care consacră principiul culpei procesuale şi al unicităţii procesului civil, la cererea reclamantului creditor, recurenta debitoare va fi obligată la plata sumei de 3759,65 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de reclamant la fond, în apel şi în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil formulat de pârâta O. F., domiciliată în T,(...), (...) . A, . 18, judeţul T, împotriva deciziei civile nr. 159 din 19 octombrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a în dosarul civil nr(...) şi a sentinţei civile nr. 492 din 20 februarie 2007 pronunţată de J u d e c ă t o r i a T u l c e a în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimatul reclamant B.NI B., domiciliat în E. M. 15,(...) T. (LT) Italia şi cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat M. N., cu sediul în T,(...), judeţul T şi intimatul pârât O. N., domiciliat în T,(...), (...) . A, . 18, judeţul T.

Modifică în tot decizia recurată în sensul că admite apelul şi schimbă în tot sentinţa apelată în sensul că respinge actiunea ca lipsită de interes.

Obligă recurenta la 3759,65 lei cheltuieli de judecată fond, apel şi recurs către reclamant.

 

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20.06.2008.

PRESEDINTE Pentru jud.I.(...) şi jud.

(...) (...) P.(...) aflate în c.o. se semn

Conf.art.261 al.2 cpc

VICEPRESEDINTE

B. J.

 

Pentru grefier N.(...) aflată

În c.o. se semn.conf.art.261 al.2 cpc

PRIM GREFIER

(...) N.

Jud.fond:M.S.

Jud.apel:M.E.

E.O.

Tehnored.dec.jud.P.D.

01.08.2008/ 4 ex.