Constatarea unei datorii comune a sotilor, provenita dintr-un credit bancar.

Prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta la data de 14.10.2014, reclamantul M.I.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtii M.A.E., B.C.R. S.A. (în continuare B.C.R.) si U.T.B. S.A., ca instanta

- sa constate ca reclamantul si pârâta M.A.E. au dobândit în timpul casatoriei o datorie comuna de 21298 €, compusa din 9458 € reprezentând împrumut obtinut prin contractul de credit bancar nr. (...)/14.05.2008, încheiat cu B.C.R., precum si 11840 € reprezentând împrumut obtinut prin contractul de credit bancar nr. (...)/07.10.2008, încheiat cu U.T.B. S.A.;

- sa constate ca masa partajabila se compune din datoria comuna de 21298 €;

- sa constate ca partile debitoare au cota de contributie egala la asumarea obligatiilor corelative datoriei;

- sa dispuna partajarea datoriei comune, în sensul obligarii partilor debitoare sa achite direct catre unitatile bancare, câte ˝ din cuantumul ratelor lunare datorate în baza celor doua contracte de credit, în ziua de 30 a fiecarei luni, începând cu data cererii de chemare în judecata si pâna la achitarea integrala a împrumuturilor, potrivit graficelor de rambursare;

- sa dispuna cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamantul arata ca a fost casatorit cu pârâta M.A.E. la data de 27.08.2006, iar prin hotarârea judecatoreasca pronuntata în dosarul nr. (…)/212/2013 al Judecatoriei Constanta s-a dispus desfacerea acelei casatorii. În timpul mariajului, cei doi soti au contractat împrumutul de 11840 € prin contractul de credit bancar nr. (...)/07.10.2008, încheiat cu U.T.B. S.A., suma din care a fost achitat si avansul pentru achizitionarea, în leasing, a unui autoturism marca „Citroen”, iar prin contractul de credit bancar nr. (...)/14.05.2008, încheiat cu B.C.R., au împrumutat 8850 €, suma folosita la cumpararea unor bunuri de uz casnic si la acoperirea unor cheltuieli cu reparatia autoturismului marca „Alfa Romeo”, pe care partile l-au înstrainat în anul 2009.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 192, 194, 979 si urm. din Codul de procedura civila, art. 357, 669 si 676 din Codul civil, iar în sustinere au fost depuse înscrisuri.

Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru în valoare de 4812.07 lei, potrivit art. 5 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013.

Pârâta M.A.E. a formulat întâmpinare potrivit dispozitiilor art. 205 din Codul de procedura civila (f. 46-49), solicitând respingerea cererii, ca neîntemeiata.

În aparare, arata pârâta ca din împrumuturile contractate în timpul casatoriei a fost sustinuta financiar clauza de habitatie viagera dintr-un contract încheiat de tatal reclamantului cu mama sa, pentru sporirea patrimoniului viitor al familiei. De asemenea, au fost aduse îmbunatatiri imobilului în care au locuit cei doi soti si au fost cumparate bunuri pentru înzestrarea acelei locuinte, a fost cumparat cu pretul de 7200 € autoturismul marca „Alfa Romeo”, iar pentru îmbunatatirea starii tehnice si ulterior pentru reparare dupa producerea unui accident din vina reclamantului, s-au cheltuit 2000 € si, respectiv, 2000 lei. Apoi, reclamantul a vândut autoturismul la pretul de 2950 €, convingându-si sotia sa plateasca avansul de 3000 € pentru achizitionarea în leasing a unui autoturism marca „Citroen”.

Cu privire la acest din urma autoturism, cei doi soti au convenit sa predea folosinta bunului catre N.G., care a preluat, prin acord verbal, obligatiile de plata nascute din contractul de leasing.

Învedereaza pârâta ca, în urma casatoriei, nu a ramas cu nici un bun si nu doreste sa împarta nicio datorie, reclamantul fiind cel care a gestionat împrumuturile în mod defectuos.

U.T.B. S.A. a formulat, de asemenea, întâmpinare (f. 50-52), invocând exceptia lipsei calitatii procesuale pasive în ceea ce o priveste, aratând ca drepturile de creanta nascute din contractul de credit nr. (...)/07.10.2008 au fost cesionate, la data de 09.10.2012, catre S. S.a.R.L. reprezentata de S.C. K. România S.R.L.; la data cesiunii, creanta a fost cuantificata la valoarea de 16549.96 €.

A fost atasata întâmpinarii copia notificarii cesiunii destinata debitorului.

La rândul sau, B.C.R. a formulat întâmpinare (f. 61-63), invocând exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, învederând ca a cesionat catre S. S.a.R.L. reprezentata de S.C. K. România S.R.L. creanta nascuta din contractul de credit nr. (...)/14.05.2008, debitorul fiind notificat în acest sens.

La termenul de judecata din data de 03.04.2015, reclamantul a precizat cadrul procesual pasiv, ca urmare a celor rezultate din întâmpinarile bancilor, aratând ca întelege a se judeca în contradictoriu cu pârâtii M.A.E. si S. S.a.R.L. prin S.C. K. România S.R.L.

Astfel introdusa în proces, cesionara creantelor izvorâte din cele doua contracte de credit a depus întâmpinare (f. 122-124), solicitând respingerea cererii întrucât sumele pe care le datoreaza debitorii în temeiul celor doua contracte de credit constituie datorii indivizibile, iar instanta nu poate interveni asupra modului de executare a contractului de credit.

În aparare, aceasta pârâta a depus înscrisuri.

În cauza au fost administrate urmatoarele probe: proba cu înscrisuri si proba testimoniala, fiind ascultat martorul propus de reclamant. Totodata, instanta a încuviintat reclamantului proba cu interogatoriul pârâtei M.A.E., care însa nu s-a înfatisat la termenul din data de 11.09.2015, pentru când fusese citata cu mentiunea de a se prezenta personal pentru a raspunde la interogatoriu (f. 152-153).

Analizând materialul probator al dosarului, instanta retine urmatoarele:

M.I.S. si M.A.E. au fost casatoriti de la data de 27.08.2006, iar prin sentinta civila nr. 4823/30.04.2014 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul nr. 20880/212/2013 s-a dispus desfacerea casatoriri, prin acordul partilor.

Prin contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. (...)/14.05.2008 (f. 14-15), încheiat între B.C.R. si împrumutatul M.I.S., a fost obtinut un împrumut de 8850 €, rambursabil în 120 luni, iar prin actul aditional din 19.05.2010 la acel contract (f. 16) a fost consolidat împrumutul la valoarea de 9458.43 €, rambursabil în 96 rate lunare.

Prin contractul de credit nr. (...)/07.10.2008 (f. 17; 22-29), încheiat între U.T.B. S.A. si împrumutatii M.I.S. si M.A.E., a fost obtinut un împrumut de 11805 €, rambursabil în 120 luni, iar prin actul aditional nr. 1/17.03.2010 la acel contract (f. 20-21) a fost reesalonata plata împrumutului, cuantificat la acea data la valoarea de 11840.42 € (principal, dobânda, penalizari, restante si alte sume datorate bancii).

Creantele nascute din cele doua contracte de împrumut au fost declarate scadente anticipat de bancile contractante si cesionate de acestea catre S. S.a.R.L. reprezentata de S.C. K. România S.R.L., astfel cum reiese din înscrisurile depuse de aceasta la dosar (f. 125-128), iar conform precizarilor creditorului cesionar (f. 164-167), creantele detinute împotriva debitorilor sunt cuantificate la data de 25.11.2015 astfel:

- 12640.88 €, în baza contractului de credit nr. (...)/14.05.2008, încheiat de B.C.R.;

- 18434.29 €, în baza contractului de credit nr. (...)/07.10.2008, încheiat de U.T.B. S.A.

Judecatoria retine caracterul comun al datoriilor nascute din cele doua contracte de credit, prin prisma dispozitiilor art. 32 lit. b) si c) din Codul familiei – aplicabil la data contractarii împrumuturilor.

Astfel, contractul de credit nr. (...)/14.05.2008 a fost încheiat de M.I.S. cu B.C.R., iar contractul de credit nr. (...)/07.10.2008 a fost încheiat de ambii soti M.I.S. si M.A.E. cu U.T.B. S.A.

Apoi, din chiar sustinerile partilor reiese ca sumele împrumutate au fost utilizate pentru îmbunatatirea locuintei unde cei doi soti domiciliau (reparatii si cumparare de bunuri de uz casnic), precum si pentru achizitionarea a doua autoturisme (unul marca „Alfa Romeo”, iar celalalt marca „Citroen”). Sub aspectul directionarii sumelor împrumutate catre cumpararea unui autoturism este de retinut si declaratia martorului ascultat în cauza, S.C:.

În aceste conditii, s-ar putea aprecia chiar si asupra caracterului comun al bunurilor cumparate de cei doi soti, în vremea mariajului, însa instanta nu a fost solutionata cu vreo cerere de partajare a bunurilor comune, astfel ca se va rezuma la analizarea si împarteala datoriilor comune, în respectarea principiului disponibilitatii, consacrat prin art. 9 din Codul de procedura civila.

Asadar, instanta va retine ca masa partajabila, potrivit cererii introductive de instanta si probelor administrate în cauza, este alcatuita exclusiv din cele doua datorii, reprezentând pasiv, respectiv cea nascuta din contractul de credit nr. (...)/14.05.2008 - încheiat de B.C.R. si cea nascuta din contractul de credit nr. (...)/07.10.2008 - încheiat de U.T.B. S.A.

În raport de data formularii cererii de împarteala, instanta constata ca în cauza sunt incidente prevederile Codului civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, conform art. 66 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009

Prin urmare, aceste dispozitii urmeaza a fi aplicate în cauza atât în ceea ce priveste modalitatea de efectuare a împartelii, cât si cu privire la prezumtiile legale aplicabile în materie.

Cât priveste cotele de contributie ale fostilor soti asupra dobândirii datoriilor, instanta retine ca, potrivit art. 357 alin. 2 teza a doua si art. 634 alin. 2 din Codul civil, aceste contributii sunt prezumate a fi egale, nici reclamantul si nici pârâta neinvocând si nedovedind contrariul.

În fine, cu privire la împarteala, în temeiul art. 669 din Codul civil, instanta urmeaza sa dispuna sistarea starii de indiviziune între parti si va obliga pârâta sa plateasca reclamantului jumatate din contravaloarea datoriilor ce fac parte din masa partajabila, respectiv suma de 15537.58 € (31075.17 € x ˝), urmând ca reclamantul sa plateasca integral debitele ramase de achitat catre creditorul cesionar.

De altfel, se observa ca notificarile privind cesiunile de creante intervenite pentru contractul de credit nr. (...)/14.05.2008 (f. 125) si contractul de credit nr. (...)/07.10.2008 (f. 127), dar si angajamentele de plata asupra datoriilor existente la 10.08.2013 din aceste contracte (f. 129-138) îl privesc exclusiv pe M.I.S..

Judecatoria apreciaza ca împarteala datoriilor nu se poate dispune în modalitatea ceruta prin cererea introductiva (obligarea partilor de a plati direct creditorului câte jumatate din ratele lunare datorate), întrucât ambele credite au devenit scadente anticipat, fiind exigibile în totalitate.

În solutionarea cererii, sub aspectul tuturor capetelor de cerere principale, instanta da eficienta prezumtiei instituite de art. 358 din Codul de procedura civila, prin prisma careia lipsa nejustificata a pârâtei de la interogatoriu este echivalata cu un început de dovada în folosul reclamantului.

Cu privire la cheltuielile de judecata, dat fiind faptul ca partajul profita atât reclamantului cât si pârâtei M.A.E., aceasta din urma va fi obligata sa îi plateasca celui dintâi, în temeiul art. 451-453 din Codul de procedura civila, suma de 2406.03 lei cu acest titlu, reprezentând jumatate din taxa judiciara de timbru achitata în cauza. Alte cheltuieli judiciare nu au fost dovedite de parti.