Bunurile dobandite de Asociatia Familiala reprezinta bunuri comune.

 

 Întelegerea sotilor cu privire la partajul bunurilor lor comune poate include si întelegerea asupra cotelor de contributie la dobândirea acestora. Instanta constata ca sotii au ajuns la un acord cu privire la cota egala de contributie, pentru ca, ulterior, reclamantul sa solicite o cota de 60%. Orice revenire asupra pozitiei procesuale exprimate în instanta trebuie sa fie temeinic motivata ori, în cauza, reclamantul nu aduce nici un argument pentru aceasta.

Asociatiile familiale nu au patrimoniu propriu si nici personalitate juridica, prin urmare bunurile care au constituit obiecte de inventar al acesteia pot constitui bunuri comune ale sotilor dar, cota de participatie a lor, de data aceasta ca membrii ai asociatiei si nu ca soti, este cea stabilita în acordul de asociere

Prin actiunea civila înregistrata la aceasta instanta sub nr. 5785/306/2006 reclamantul D A a solicitat în contradictoriu cu pârâta G E sa se constate ca în timpul casatoriei cu pârâta au dobândit prin contributie comuna bunurile identificate în anexa la prezenta actiune si sa se dispuna sistarea starii de codevalmasie asupra acestor bunuri prin formarea a doua loturi cu calculul eventualelor sulte, solicitând atribuirea bunurilor marcate în anexa si a imobilului din anexa aratând ca pârâta îsi construieste casa având astfel posibilitatea sa locuiasca în alta parte în timp ce reclamantul nu are aceasta posibilitate, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii s-a aratat, în esenta, ca bunurile sunt comune dobândite în timpul casatoriei desfacuta prin divort. În drept, s-au invocat dispozitiile art. 30,36 codul familiei, art. 274 cod de procedura civila iar în probatiune s-au depus: anexa, copia sentinta civila nr. 1042/2003 a Judecatoriei Sibiu , act de vânzare-cumparare, extras Cartea funciara nr. ... Turnisor. S-a solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâtei, proba testimoniala, proba cu înscrisuri, expertize de identificare si evaluare bunuri. Actiunea principala a fost timbrata cu 20 lei si timbru judiciar de 0,3 lei.

 Pârâta a formulat întâmpinare si cerere reconventionala prin care a aratat ca este de acord cu partajul bunurilor comune însa nu este de acord cu variantele de partaj, motiv pentru care solicita: - partajarea bunurilor comune în natura prin formarea a doua loturi asa cum s-au aratat în anexa 1 ce face parte integranta din prezenta si atribuirea lotului 1 catre reclamant si a lotului 2 catre pârâta, - sa se introduca în masa bunurilor de împartit si patrimoniul asociatiei Familiale E precum si profitul obtinut de la data înfiintarii acesteia si pâna în prezent

- sa se constate ca bunurile cuprinse în anexa 2 sunt bunurile sale proprii - cu cheltuieli de judecata

În motivarea actiunii reconventionala s-a aratat ca din anexa 1 a actiunii principale: un set de farfurii, 4 lenjerii de pat (uzate) si combina frigorifica sunt bunurile sale proprii dinaintea casatoriei, ca un calculator nu face parte din masa bunurilor comune deoarece apartine copiilor fiind facut cadou cu ocazia aniversarii acestora, ca nu exista nici un cuptor cu microunde iar un set de farfurii a fost distrus de reclamant într-un acces de furie.

S-a mai aratat ca terenul nu a fost achizitionat, promitentul vânzator restituind banii primiti si acestia au fost folositi în timpul casatoriei în casa împreuna cu reclamantul, ca pârâta-reclamanta reconventional nu are unde locui si solicita atribuirea apartamentului.

În drept, s-au invocat dispozitiile art. 30-36 codul familiei, art. 115 cod de procedura civila iar în probatiune s-a depus anexa 1 si 2 . Actiunea reconventionala a fost timbrata cu 105 lei si timbru judiciar de 1,5 lei si a fost completata în sensul chemarii în judecata si a Asociatiei familiale E .

Reclamantul-pârât reconventional a formulat întâmpinare la cererea reconventionala (intitulata note de sedinta - fila 24) prin care a solicitat respingerea cereri reconventionale formulata de pârâta cu privire la petitele 2 si 3, fiind de acord cu petitul 1 .

S-a aratat ca reclamantul este de acord cu loturile propuse de pârâta-reclamanta reconventional cu doua obiectii: solicita sa-i fie atribuit un coltar si au fost omise mai multe bunuri care trebuie cuprinse în loturile formate; calculatorul este bun comun cumparat în timpul casatoriei; ratele pentru apartament au fost achitate dupa divort si de reclamant nu doar de pârâta;

profitul realizat din asociatia familiala a fost folosit în întregime în casa iar contributia partilor a fost stabilita în contractul de asociere.

Reclamantul a precizat actiunea solicitând retinerea în ceea ce îl priveste a cotei de contributie la veniturile comune din timpul casatoriei de 60% si sa fie introdusa în masa de împartit si suma de 7200 lei cheltuiti de pârâta cu materialele de constructii si obligarea acesteia la plata a jumatate din aceasta suma.

Pârâta a formulat întâmpinare la precizarea de actiune aratând ca aceasta este tardiv formulata. Pârâta a mai aratat ca nu se pot împarti cheltuielile facute pentru bunuri care nu se mai regasesc în patrimoniul partilor, ca pretul fundatiei a fost achitat din bani proprii câstigati în Spania si ca, daca se va considera ca aceasta lucrare intra în masa bunurilor comune sa fie introdusa în lotul ce se va atribui reclamantului.

Pârâta Asociatia familiala E a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Asupra acestei exceptii instanta s-a pronuntat prin încheierea motivata din 15.06.2007.

Instanta a respins exceptia invocata motivat, în esenta, de faptul ca pârâta asociatia familiala E reprezinta persoana care are obligatia sa raspunda la pretentiile formulate de pârâta-reclamanta reconventional fata de asociatia familiala si, în consecinta, calitatea procesuala pasiva a acesteia este justificata.

 În cauza, s-a luat interogatoriul partilor, s-au audiat martorii: N C, UC, VG, V, IC, s-au depus înscrisuri: copii carti de munca, chitante si facturi,acte asociatie familiala, s-a efectuat expertiza tehnica în specialitatea constructii si contabilitate, s-a depus tranzactia pentru partajul bunurilor mobile.

Din întreg probatoriul cauzei instanta retine urmatoarele: Partile s-au casatorit la 6.11.1992 si hotarârea de divort a ramas irevocabila la 8.05.2006. Partile nu contesta ca, în timpul casatoriei, au dobândit bunurile mobile indicate în anexele actiunilor formulate si au înteles sa efectueze un partaj amiabil a acestora depunând în acest sens tranzactia încheiata în 22.05.2007.

În temeiul art. 30 codul familiei, instanta va constata calitatea de bunuri comune ale bunurilor mobile ce fac obiectul partajului amiabil. Având în vedere ca partile – codevalmasi – pot împarti bunurile comune amiabil si ca prin întelegerea încheiata nu se aduce atingere nici unei dispozitii imperative a legii, instanta, în temeiul art. 673 indice 4 cu art. 271-273 cod de procedura civila, va lua act de partajul amiabil al bunurilor comune mobile.

Reclamantul-pârât reconventional a recunoscut împrejurarea ca un set de farfurii, 4 lenjerii de pat si combina frigorifica sunt bunurile proprii ale pârâtei-reclamanta reconventional dobândite înainte de încheierea casatoriei, drept pentru care, în temeiul art. 31 lit a codul familiei, instanta va constata calitatea de bunuri proprii ale acestora.

Cu privire la computerul achizitionat în timpul casatoriei (dovada factura de cumparare), instanta constata ca desi acesta a avut calitatea de bun comun în temeiul art. 30 codul familiei, sotii au înteles sa-l daruiasca fetelor lor cu ocazia aniversarilor acestora. Aceasta împrejurare, constituie un dar manual facut de soti copiilor lor si bunul care a facut obiectul unui dar manual, fara opunerea celuilalt sot, nu face parte din masa partajabila între soti.

Câteva lamuriri privesc calitatea de bun comun al acestuia înainte de efectuarea darului manual si faptul ca darul manual s-a facut cu acordul ambilor soti. Astfel, instanta a înlaturat apararea pârâtei care sustine ca acest bun a fost dobândit din banii sai proprii câstigati în Spania, deoarece veniturile încasate din munca ale sotilor, daca nu se încadreaza în exceptiile prevazute de art. 31 codul familiei, sunt bunuri comune si nu proprii ale fiecarui sot, fiind destinate împlinirii nevoilor casatoriei.

Reclamantul recunoaste la interogatoriu ca acest bun a fost cumparat în timpul casatoriei „ca un bun necesar pentru fete si testimonial s-a dovedit ca acest bun este în folosinta copiilor, nu al parintilor. În aceste conditii, darul manual s-a realizat cu acordul acestuia si bunul a iesit din masa bunurilor partajabile comune.

Din extrasul de carte funciara nr. ... Sibiu nr. top ... rezulta ca sotii au mai dobândit în timpul casatoriei un apartament cu 2 camere iar valoarea de circulatie actuala a acestuia este, potrivit expertizei efectuate de expert HV, de 200.000 lei. Apartamentul a fost cumparat cu plata pretului în rate urmare cererii de repartitie formulata de pârât la societatea la care lucra, înainte de încheierea casatoriei, fapt recunoscut de reclamant la interogatoriu si dovedit cu adresa eliberata de SC … SA.

Data repartitiei locuintei se situeaza în timpul casatoriei la 10.12.1992 la fel ca data cumpararii apartamentului. Având în vedere ca imobilul a fost dobândit în timpul casatoriei ( în sensul dobândirii dreptului de proprietate asupra acestuia), instanta va constata calitatea de bun comun al acestuia, în temeiul art. 30 codul familiei. Potrivit concluziilor depuse de catre reclamant, dupa închiderea dezbaterilor dar înainte de pronuntarea hotarârii, toate ratele pretului au fost platite de acesta la 18.12.2008, cu precizarea ca în cauza s-a dovedit ca, dupa divort, ambele parti au platit rate scadente.

S-a dovedit ca avansul a fost achitat din banii pârâtei iar ratele pentru trei ani au fost achitate de parintii reclamantului. Cu privire la contributia sotilor la dobândirea bunurilor comune, din probatoriul administrat, instanta mai retine si constata urmatoarele: Întelegerea sotilor cu privire la partajul bunurilor lor comune poate include si întelegerea asupra cotelor de contributie la dobândirea acestora. Instanta constata ca sotii au ajuns la un acord cu privire la cota egala de contributie, pentru ca, ulterior, reclamantul sa solicite o cota de 60%. Orice revenire asupra pozitiei procesuale exprimate în instanta trebuie sa fie temeinic motivata ori, în cauza, reclamantul nu aduce nici un argument pentru aceasta.

Probatoriul releva faptul ca ambii soti au avut un loc de munca pe timpul casatoriei, ca pârâta a obtinut venituri lucrând în strainatate începând cu toamna anului 2003 pentru perioade de 5-6 luni cu pauze de sedere în tara de 2-3 saptamâni (martorul Udrescu cristina Silvia). Dupa plecarea mamei în Spania, fetele s-au aflat în grija tatalui care era ajutat în egala masura de parintii sai si de sora pârâtei. La divort minorele au fost încredintate spre crestere si educare pârâtei. Parintii ambilor soti i-au ajutat cu alimente si bani.

În anul 1998, în timpul casatoriei, reclamantul are initiativa înfiintarii unei asociatii familiale care poarta denumire de „Asociatia familiala E”. Obiectul de activitate al acestei asociatii este de bobinaj motoare electrice, activitate profesionala a reclamantului pe care si-o desfasoara în cadrul acestei asociatii. Din contractul de asociere rezulta ca sotii nu au avut o cota de participatie egala. Pâna în anul 2004, contributia stabilita prin contractul de asociere era de 95% reclamantul si 5% pârâta, pentru anii 2004-2005 ponderile au fost de 90% reclamantul si 10% pârâta iar din anul 2006 cota de contributie a pârâtei este de 0%.

Cu privire la sustinerea nelegalitatii înlaturarii pârâtei din asociatia familiala dupa divort, instanta constata ca aceasta nu este întemeiata. Odata cu desfacerea casatoriei, pârâta nu mai are calitatea de membru al familiei reprezentantului si întreprinzatorului persoana fizica a asociatiei familiale astfel ca, în baza hotarârii de divort si calitatea sa membru al asociatiei familiale a încetat.

Este legala înscrierea unui nou membru, în persoana tatalui reclamantului care este membru al familiei întreprinzatorului persoana fizica. Nu era necesar acordul pârâtei pentru înscrierea acestor modificari.

În consecinta, instanta va avea în vedere situatia juridica a societatii numai pâna în anul 2006, respectiv, pâna când pârâta a fost membra a acestei asociatii. Reglementarea juridica actuala a asociatilor familiale (art. 30OUG 44/2008) releva faptul ca acestea pot avea un patrimoniu propriu de afectatiune daca membrii acesteia stipuleaza în acest sens prin acordul de constituire.

Asociatiile familiale nu au patrimoniu propriu si nici personalitate juridica, prin urmare bunurile care au constituit obiecte de inventar al acesteia pot constitui bunuri comune ale sotilor dar, cota de participatie a lor, de data aceasta ca membrii ai asociatiei si nu ca soti, este cea stabilita în acordul de asociere.

Valoarea actuala a obiectelor de inventar existente la data încetarii calitatii de membru a pârâtei este de 460,7 lei, potrivit expertizei contabile efectuata în cauza.

Astfel, cererea pârâtei-reclamanta reconventional în ceea ce priveste creanta fata de asociatia familiala este întemeiata în parte si instanta va constata ca dreptul acesteia de creanta este în cota de 10% (cota sa de participatie) din valoarea bunurilor de inventar existente la 4.07.2006. Pârâta

Asociatia familiala E va fi obligata la plata sumei de 46,07 lei.

Se constata ca veniturile obtinute anual din profit au fost partajate potrivit cotelor de participatie celor doi soti si sumele care au revenit fiecaruia sunt bunuri comune, având influenta doar asupra cotelor de contributie a sotilor la dobândirea întregii mase de bunuri comune.

Acest profit nu a fost la nivelul unor valori mari. Banii obtinuti din asociatia familiala au fost investiti în mobilarea apartamentului, potrivit declaratiei martorei UC.

În contextul probatoriului administrat instanta constata ca nu s-a facut dovada ca unul din soti a contribuit în mai mare masura la dobândirea bunurilor comune si instanta va stabili cota egala de contributie a fiecaruia.

Imobilul apartament nu este partajabil în natura având doar 2 camere, prin urmare instanta va dispune atribuirea acestuia unuia dintre soti. Instanta retine ca din 1.07.2006 în apartament a locuit numai reclamantul dar ca din martie 2008 în acesta locuiesc pârâta si minorele. Ambii soti au solicitat atribuirea apartamentului, în aceasta situatie instanta va apela la criteriile de atribuire prevazute d e art. 673 indice 9 cod de procedura civila si va avea în vedere si interesele copiilor.

Având în vedere egalitatea drepturilor partilor, vina comuna a sotilor la desfacerea casatoriei si interesele copiilor încredintati spre crestere si educare mamei lor, instanta va atribui imobilul pârâtei-reclamanta reconventional si o va obliga la plata sultei de 100.000 lei în termen de 4 luni potrivit art. 673 indice 10 A 4 cod de procedura civila.

Faptul ca unul sau altul dintre soti au achitat ratele pretului apartamentului nu poate avea influenta asupra masurii atribuirii. Acest fapt, petrecut dupa desfacerea casatoriei, poate da nastere unui drept de creanta care în prezenta cauza nu a fost pus în discutie. S-a avut în vedere si faptul ca pârâta a facut dovada posibilitatii de plata a sultei, spre deosebire de reclamant care nu a adus nici un fel de dovada în acest sens, fapt ce a avut influenta datorita valorii însemnate a sultei.

Cu privire la solicitarea includerii în masa partajabila a terenului intravilan în suprafata de 1000 mp în localitatea Rusciori, instanta constata ca nu s-a facut dovada dobândirii dreptului de proprietatea asupra acestui imobil. Actul sub semnatura privata încheiat de pârâta, în timpul casatoriei, la 25.03.2005, cu martorul VG nu poate da nastere decât unui drept de creanta, deoarece reprezinta doar o promisiune bilaterala de vânzare-cumparare, neîndeplinind conditiile actului autentic necesar înstrainarii terenurilor cu sau fara constructii, potrivit Legii circulatiei juridice a terenurilor 247/2005.

Reclamantul beneficiind de asistenta juridica calificata nu a solicitat retinerea în masa de împartit a dreptului de creanta si în lipsa unei astfel de cereri, instanta nu îl poate retine, în caz contrar pronuntându-se asupra a ceea ce nu s-a cerut. Martorul VG, promitentul vânzator, a declarat ca banii primiti ca arvuna au fost restituiti pârâtei deoarece a fost în eroare la data încheierii promisiunii si, ulterior, s-a dovedit ca nu este proprietarul terenului promis si ca întelegerea a fost desfiintata.

Acest martor, recunoaste ca pârâta a edificat o fundatie care mai exista în prezent Solicitarea reclamantului de a se introduce în masa de împartit a sumei de 72000 lei cheltuita de pârâta pentru construirea unei fundatii pe acest teren, nu poate fi retinuta la masa de împartit.

Aceasta cheltuiala facuta în timpul casatoriei, cu acordul ambilor soti (nu s-a facut dovada contrara prezumtiei de mandat tacit), a iesit din masa bunurilor comune si nu mai poate fi împartita.

Fundatia edificata de pârâta cu acesti bani poate da nastere unui drept de creanta în conditiile art. 494 cod civil fata de proprietarul terenului. În speta însa, cererile nu au vizat pretentiile legate de dreptul de creanta.

Pentru celor de mai sus instanta va admite în parte atât actiunea principala cât si actiunea reconventionala. Vazând dispozitiile art. 276 cod de procedura civila instanta va compensa cheltuielile de judecata pâna la nivelul sumei celei mai mici si va obliga la diferenta. Pentru aceasta, instanta constata ca reclamantul a suportat cheltuieli de judecata în suma totala de 820,3 lei reprezentând taxa de timbru si timbru judiciar d e20,3 lei, onorariu expert în constructii de 300 lei si onorariu avocat de 500 lei, cheltuieli dovedite cu chitante la dosar. Pârâta-reclamanta reconventional a suportat urmatoarele cheltuieli de judecata: taxa judiciara de timbru de 106,8 lei, onorariu expert constructii de 300 lei, onorariu expert contabil 950 lei si onorariu avocat de 1000 lei. Instanta va reduce cheltuieli de judecata la care este îndreptatita pârâta cu privire la onorariul expertizei în contabilitate la nivelul sumei de 500 lei, raportat la pretentiile admise ale acesteia. Astfel, va admite cheltuieli de judecata ale pârâtei la nivelul sumei de 1906,8 lei. Compensând cheltuielile de judecata pâna la nivelul sumei de 820,3 lei va obliga reclamantul la diferenta de 500 lei potrivit cotei de proprietate stabilite. Pentru aceste motive, ÎN NUMELE LEGII HOTARASTE: Admite în parte actiunea civila precizata formulata de D A cu domiciliul în Sibiu strada Alba Iulia, nr. 83, apartament 36 în contradictoriu cu pârâta G E cu acelasi domiciliu. Admite în parte actiunea reconventionala precizata formulata de G E în contradictoriu cu D A si Asociatia familiala E prin reprezentant D A si, în consecinta: Constata ca partile au dobândit în timpul casatoriei în cote egale de contributie de 50% parti fiecare urmatoarele bunuri: - imobilul apartament cu 2 camere înscris în Cartea funciara nr. ...Sibiu nr. top ... în valoare de 200.000 lei - bunuri mobile : mobila de bucatarie, mobila sufragerie, mobila dormitor, un scaun de birou, 1 masa de bucatarie cu picioare de inox, o draperie+perdea dormitor, 2 scaune bucatarie, masuta sufragerie, 1 pat tip canapea sufragerie, 1 fotoliu pat, aragaz, hota, filtru cafea, televizor Toshiba, covor persan dormitor crem cu model geometric, 16bibelouri, set de oale emailate, 1 vanita masaj, radio+CD+casetofon, coltar tip bucatarie, o masa de bucatarie plianta, o draperie cu perdea pentru sufragerie, 2 scaune bucatarie, un pat tip canapea de dormitor, un fotoliu pat, masina de spalat, aspirator, fier de calcat televizor Oreon, covor persan sufragerie crem cu medalion, un set de oale inox. Constata ca urmatoarele bunuri mobile sunt bunuri proprii ale pârâtei-reclamanta reconventional : combina frigorifica, un set de farfurii, 4 lenjerii pat (uzate). Constata dreptul de creanta al pârâtei-reclamanta reconventional fata de pârâta Asociatia familiala E constând în 10% din valoarea bunurilor de inventar existente la 4.07.2006 de 460,7 lei si obliga pârâta Asociatia familiala E sa plateasca pârâtei-reclamanta reconventional G E suma de 46,07 lei cu titlu de pretentii. Dispune partajarea bunurilor comune prin atribuirea definitiva a imobilului apartament cu 2 camere înscris în Cartea funciara nr. ... Sibiu nr. top ... pârâtei-reclamanta reconventional G E si o obliga pe aceasta la plata unei sulte de 100.000 lei reclamantului D A în termen de 4 luni. Respinge alte pretentii ale partilor.

Ia act si constata intervenita între parti tranzactia cu urmatorul continut: „TRANZACTIE Încheiata astazi, 22.05.2007, între: 1. D A cu domiciliul în Sibiu Sos Alba Iulia, nr. 83, apartament 36, în calitate de reclamant-pârât reconventional, asistat de avocat VM si 2. G E cu domiciliul în Sibiu Sos Alba Iulia, nr. 83, apartament 36în calitate de pârâta-reclamanta reconventional, asistata de avocat OLD. Prin prezenta tranzactie, noi partile întelegem sa stingem partial litigiul ce face obiectul dosarului de mai sus, cu privire la partajarea bunurilor noastre comune mobile. Suntem de acord ca lotul 1 cuprins în actiunea reconventionala si redat mai jos sa fie atribuit reclamantului D Alin. Acest lot se compune din: LOTUL NR. 1 1. mobila de bucatarie 2. 3 corpuri mobila sufragerie 3. 1 sifonier si douza corpuri 4. un scaund e birou 5. 1 masa bucatarie cu picioarte de inox 6. 1 draperie+perdea de dormitor 7. 2 scaune bucatarie 8. masuta sufragerie 9. 1 pat tip canapea sufragerie 10. 1 fotoliu pat 11. aragaz 12. hota 13. filtru cafea 14. televizor Toshiba 15. covor persan domritor crem cu model geometric 16. 8 bibeloruri (1 figurina balerina, 1 figurina tarani, 1 figurina fata, 1 figurina barza, 2 figurine copii, 1 figurina copil cu catel, 1 figurina catel). 17. set de oale emailate 18. 1 vanita de masaj 19. radio+CD+casetofon 20. coltar tip bucatarie. De asemenea, suntem de acord ca lotul nr. 2 sa-i fie atribuit pârâtei G E . Acest lot se cuprinde din: LOTUL NR. 2 1. mobila dormitor 2. 3 corpuri de sufragerie (partea cu vitrina) 3. un scaun de birou 4. o masa de bucatarie (plianta) 5. o draperie cu perdea (sufragerie) 6. 2 scaune bucatarie 7. un pat tip canapea (dormitor) 8. un fotoliu pat 9. masina de spalat 10. aspirator 11. fier de calcat 12. televizor Oreon 13. covor persan sufragerie crem cu medalion 14. 8 bibelouri 15. un set oale inox. Cu privire la bunurile proprii ale pârâtei-reclamanta reconventional G E, reclamantul-pârât reconventional D A, recunoaste ca urmatoarele bunuri sunt bunurile proprii ale acesteia, respectiv: 1. combina frigorifica 2. un set de farfurii 3. 4 lenjerii de pat (uzate) Aratam ca noi partile nu am ajuns la nici una cord cu privire la calculator si ne mentinem fiecare pozitiile exprimate în actiunea principala si actiunea reconventionala, urmând ca instanta sa dispuna asupra acestui bun prin sentinta ce o va pronunta. DA G E Ss indescifrabil ss indescifrabil Avocat VM Avocat OLD Ss indescifrabil ss indescifrabil” Compenseaza cheltuielile de judecata pâna la nivelul sumei de 820,03 lei si obliga reclamant-pârât reconventional sa plateasca pârâtei-reclamanta reconventional G E suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale. Cu apel în 15 zile de la comunicare.