Bunuri comune, aport la capitalul social

Indiferent de forma societatii, dividentele si partile ce se cuvin sotului asociat, din activul ramas dupa lichidare, sunt bunuri comune.

Potrivit art. 65 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, bunurile constituite ca aport la capitalul social al unei societati comerciale devin, în lipsa unei dispozitii contrare, proprietatea societatii din momentul înmatricularii acesteia în Registrul comertului. Aportul poate fi constituit din: numerar, bunuri mobile sau imobile, creante, etc., iesind din patrimoniul asociatului si intrând în cel al societatii comerciale, reprezentând astfel un act de dispozitie.

Un sot poate contribui cu un bun comun ca aport la capitalul social al unei societati comerciale fara sa ceara în prealabil împartirea bunurilor comune, cum s-a exprimat un punct de vedere în literatura juridica. Achiesam la opinia potrivit careia într-o asemenea situatie care echivaleaza cu înstrainarea în alt mod a bunului, actul de dispozitie facut de un sot are la baza prezumtia de mandat tacit din partea celuilalt sot ori consimtamântul expres pentru bunurile imobile. De altfel, participarea cu un aport la capitalul social al unei societati, aport constituit din bunuri comune, poate fi o importanta sursa de venituri cu care sotul respectiv sa contribuie la cheltuielile casatoriei.

Desigur ca daca unul din soti refuza sa contribuie cu un bun comun mobil sau imobil ca aport la capitalul social, acesta nu poate fi considerat un abuz de drept, singura solutie pentru ca unul dintre soti sa realizeze actul de dispozitie este ca acesta sa ceara împartirea bunurilor comune. Titlurile de valoare dobândite în schimbul aportului la capitalul social al unei societati comerciale, constând în bunuri comune, sunt, de asemenea, bunuri comune. În cazul societatilor pe actiuni (care sunt societati de capitaluri în care conteaza aportul social, si nu persoana asociatului), actiunile sunt supuse partajului ca orice alt bun comun, intrând în masa bunurilor devalmase, dar cu respectarea dispozitiilor din materia societatilor comerciale.

Partile sociale, în societatile cu raspundere limitata, si partile de interes, în societatile în nume colectiv si cele în comandita simpla, sunt drepturi de creanta si nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Aceste societati sunt asocieri de persoane (intuitu personae), în care persoana asociatului conteaza si primeaza aportul sau la capitalul social, sotul neasociat nu poate deveni în nici un caz asociat în societate, luând locul celuilalt sot, fara acordul celorlalti asociati. (art. 87 si art. 197 din Legea nr. 31/1990). De aceea, partile sociale sau partile de interes, desi bunuri comune, nu pot fi atribuite sotului neasociat, urmând ca acesta sa primeasca sulta, pornind de la valoarea reala stabilita, luându-se în calcul valoarea patrimoniului societatii comerciale respective si rezultatele economico-financiare ale acesteia, prin expertiza de specialitate.

În toate cazurile, indiferent de forma societatii, dividentele si partile ce se cuvin sotului asociat, din activul ramas dupa lichidare, sunt bunuri comune. Justificat, astfel, în speta, valoarea bunurilor aport social adus de sot la societatea comerciala cu raspundere limitata s-a reflectat în comunitatea de bunuri si s-a atribuit acestuia, fiind obligat la sulta catre reclamanta.