Bun comun - art.30 lit.b ultima teza. Suma primita de la parinti pentru copilul partilor. Existenta unui pasiv.


CURTEA DE A P E L G A L A Ţ I

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.69/R Şedinţa publică din 28 ian.2009


La ordine fiind soluţionarea recursului declarat de pârâta C H. S., domiciliată în G,(...), (...).3, .60 împotriva deciziei civile nr.373 din 03 septembrie 2008 pronunţată de T r i b u n a l u l G a l a ţ i în dosarul civil nr(...).

La apelul nominal au răspuns recurenta pârâta C H.-S. personal şi intimatul C T. T., personal.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recursul este netimbrat, după care;

Recurenta depune la dosar o cerere de scutire a plăţii taxei de timbru motivat de faptul că este o persoană cu grad de handicap mediu potrivit certificatului de încadrare cu grad de handicap anexat, are un venit net lunar de 751 lei conform adeverinţei anexate şi are în întreţinere un copil în vârstă de 12 ani rezultat din căsătoria cu intimatul.

Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a fi studiată cererea şi de către intimat.

La apelul nominal făcut la a doua strigare răspund aceleaşi părţi.

Intimatul faţă de cererea formulată de recurentă de scutire de plata taxei de timbru nu este de acord şi consideră că nu poate fi încadrată aceasta la scutire.

Curtea având în vedere că recurenta are un venit lunar de 751 lei, are un copil în vârstă de 12 ani în întreţinere şi este o persoană cu grad de handicap şi consideră că cererea formulată de recurentă de scutire a plăţii taxei de timbru este întemeiată în baza disp.art.15, 19 din OUG nr.51/2008.

Recurenta solicită ca intimatul să depună contractul de vânzare-cumpărare a casei primită moştenire de la B.

Intimatul precizează că nu poate depune actul, moştenirea este de 10 ani, există declaraţii la dosar, că s-au primit 20 milioane în anul 1998 din care s-a mai cumpărat un televizor, cameră de filmat şi s-a făcut schimb de apartament de la două la trei camere, banii cheltuindu-se astfel de către ambii soţi.

Curtea respinge ca fiind neconcludentă şi neutilă cauzei cererea formulată de a se depune copia actului de vânzare cumpărare a casei de la B.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţilor în dezbateri.

Recurenta având cuvântul solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat, să se scadă contravaloarea contribuţiei părinţilor acesteia ca nefăcând parte din masa bunurilor comune. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Intimatul având cuvântul solicită respingerea recursului. Este de acord cu hotărârea pronunţată. Corect a reţinut instanţa că procentul este de 50 % - 50 % şi nu are critici faţă de ce s-a stabilit în instanţă. Consideră că banii obţinuţi din vânzarea casei primite moştenire, fiind cheltuiţi în timpul căsătoriei cu pârâta, echivalează cu suma oferită de către părinţii pârâtei de 13.500.000 lei vechi la schimbul apartamentului.

Curtea rămâne în pronunţare.

C U R T E A

Asupra recursului civil de faţă:

Din actele şi lucrările dosarului rezultă următoarele:

Prin cererea formulată pe rolul J u d e c ă t o r i e i G a l a ţ i reclamantul C Ş.-T. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C H.-N. partajul bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cotă de 80% în favoarea sa şi de 20 % pentru pârâtă cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată .

În fapt a susţinut că a fost căsătorit cu pârâta în perioada 1992-2005, iar această căsătorie a fost desfăcută prin divorţ în baza sentinţei civile nr. 4399/2005 pronunţată de J u d e c ă t o r i a G a l a ţ i.

Că împreună cu pârâta a dobândit un apartament situat în G,(...)(...) .60 în baza contractului de schimb autentificat sub nr. 1876/1996. A precizat că a fost beneficiarul unui contract de închiriere, iar pentru apartamentul oferit la schimb soţii au dat o sultă de (...) lei vechi pe care au împrumutat-o de la părinţii pârâtei, dar pe care au restituit-o cu bani obţinuţi dintr-o moştenire. În susţinerea contribuţiei sale mai mari la dobândirea bunurilor comune a solicitat să se aibă în vedere faptul că a avut venituri mai mari decât pârâta,a fost disponibilizat de la T. şi a încasat plăţi compensatorii, iar după concediere s-a reangajat şi a avut salarii considerabil mai mari care justifică un aport mai mare la achiziţionarea bunurilor comune.

Prin cererea cu nr(...) înregistrată pe rolul aceleaşi instanţe, pârâta C H.-N. a solicitat la rândul său partajul bunurilor comune. A precizat că doreşte ca pârâtul să fie obligat la plata sumei de 32 milioane lei vechi la nivelul anului 1996 care constituie sarcini ale comunităţii de bunuri ce au fost suportate în exclusivitate de pârâtă, un împrumut dat de părinţii săi pentru plata sultei la apartamentul ce face obiectul partajului, taxele ocazionate de autentificarea şi intabularea bunului, cheltuieli legate de plata impozitului ,montarea de apometre, calorimetre şi cheltuielile de întreţinere la apartamentul bun comune.

Cele două cauze au fost conexate la data de 03.07.2007.

Prin concluziile scrise reclamantul a solicitat partajul bunurilor mobile şi a cerut să se constate caracterul de bun propriu pentru o serie de bunuri mobile.

J u d e c ă t o r i a G a l a ţ i prin sentinţa civilă nr. 2001/11.03.2008 a admis în parte acţiunea şi în parte cererea conexă.

A constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei cu o cotă de 50% fiecare imobilul situat în G,(...)(...) .60,evaluat la (...) lei. A atribuit pârâtei apartamentul aceasta fiind obligată să achite reclamantului suma de 74 769,5 lei cu titlu de echivalent valoric al cotei cuvenită din imobilul ce face obiectul partajului în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a sentinţei de partaj.

A respins cererea de partajare a bunurilor mobile, precum şi cererea prin care reclamantul a cerut să se constate caracterul de bun propriu asupra unui dormitor.

A constat că apartamentul este grevat de un pasiv ce constă în impozitul pe clădiri şi a obligat reclamantul să achite pârâtei ½ din acest pasiv. A respins celelalte cereri ca nefondate. A compensat în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părţi cu susţinerea procesului.

Pentru a reţine astfel instanţa a avut în vedere că părţile s-au căsătorit la data de 01.02.1992 şi au divorţat la data de 02.09.2005 prin sentinţa civilă nr. 4339. În timpul căsătoriei părţile au dobândit imobilul ce face obiectul partajului în baza contractului autentificat sub nr. 1876/1996,evaluat la suma de 149.535 lei. Cu privire la cota de contribuţie a soţilor s-a reţinut că în cauză la aprecierea contribuţiei la dobândirea bunurilor se au în vedere nu numai veniturile salariale dar şi contribuţia la muncile gospodăriei şi din acest punct de vedere reclamantul nu a înlăturat prezumţia instituită de art.30 alin.1 C. fam. Cu privire la suma de (...) lei plătită de codevălmaşi cu titlu de sultă pentru dobândirea apartamentului s-a reţinut că suma a fost primită pentru copilul părţilor de la părinţii pârâtei. Având în vedere că pârâta a locuit permanent în apartament , că minorul rezultat din căsătorie a fost încredinţat pârâtei ,că apartamentul nu este comod partajabil în natură ,iar pârâta nu are unde locui, bunul ce face obiectul partajului a fost atribuit acesteia.

Cererea reclamantului cu privire la bunurile mobile a fost respinsă cu motivarea că aceasta a fost formulată prin concluziile scrise, iar reclamantul nu s-a conformat disp. art.1169 C.civ.

În ceea ce priveşte cheltuielile legate de plata întreţinerii şi a celorlalte cheltuieli ce ţin de buna administrare şi utilizare a unui apartament dintr-un condominiu ,instanţa a reţinut că deschiderea cărţii funciare, montarea de apometre şi repartitoare sunt cheltuieli care profită pârâtei şi ca urmare nu există temei pentru a fi reţinute cu titlu de pasiv în masa de partajat. Plăţile pentru izolaţia la acoperişul blocului au fost solicitate prin concluziile scrise şi nu făcut obiectul dezbaterilor.

Cu privire la impozitul pe clădiri s-a reţinut că acestea au fost recunoscute de reclamant, fac parte din pasivul bunurilor comune şi ca urmare reclamantul datorează ½ din valoarea acestora.

Împotriva sentinţei civile nr.2001/11.03.2008 pronunţată de J u d e c ă t o r i a G a l a ţ i au declarat apel reclamantul şi pârâta.

La data de 02.09.2008 reclamantul a declarat că înţelege să renunţe la apelul declarat.

Prin motivele de apel, pârâta a criticat soluţia instanţei de fond sub următoarele aspecte: instanţa a reţinut greşit că părţile au beneficiat de o gratuitate din partea părinţilor săi pentru suma de 1350 lei achitată cu titlu de sultă la schimbul de imobile şi pentru suma de 226,20 lei cu care s-au achitat taxele ocazionate de perfectarea actelor şi de intabularea apartamentului în cartea funciară. A considerat că a beneficiat în exclusivitate de aceste gratuităţi în anul 1996 şi că acestea trebuiau a fi deduse din suma la care a fost obligată către reclamant. A susţinut că instanţa nu a reţinut că a suportat singură contravaloarea cheltuielilor de întreţinere aferente apartamentului, precum şi celelalte cheltuieli ce ţin de utilizarea normală şi eficientă a imobilului cum ar fi montarea, citirea apometrelor şi a calorimetrelor. A susţinut că termenul de plată fixat de instanţă pentru executare este mult prea scurt şi a cerut să se aibă în vedere că este o persoană cu dizabilităţi, are un copil în întreţinere şi nu are resursele financiare pentru a onora obligaţia de plată într-un termen atât de scurt.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a constatat următoarele:

Reclamantul a recunoscut că părinţii pârâtei au ajutat tânăra familie cu suma de 1350 lei necesară pentru perfectarea unui schimb de imobile, dar susţine că această sumă a fost restituită. În condiţiile în care toţi cei patru martori audiaţi la propunerea părţilor au declarat că intenţia părinţilor pârâtei a fost de a-i sprijini pe cei doi soţi deoarece urmau să aibă un copil, că de fapt suma de bani a fost dată pentru viitorul nepot şi nu s-a pus niciodată problema restituirii s-a constatat că în cauză sunt aplicabile disp. art. 31 alin.1 lit.b C.fam. Ca urmare nu a fost primită susţinerea apelantei potrivit cu care a fost singura care a beneficiat de aceste gratuităţi deoarece această apărare nu a fost dovedită. În condiţiile în care reclamantul nu a recunoscut că ar fi primit şi alte sume de la socrii săi şi faţă de susţinerile martorilor propuşi de părţi s-a reţinut că pe acest capăt de cerere soluţia instanţei de fond nu se impunea a fi reformată.

Prin declaraţia din data 04.05.2005 şi prin întâmpinarea depusă la dosar reclamantul a fost de acord cu plata cheltuielilor de întreţinere aferente apartamentului până în luna mai 2005 când a plecat din apartament, dar şi cu plata impozitului datorat în contul proprietăţii. Cu chitanţele depuse în apel pârâta a dovedit că a plătit la întreţinere suma de 110,80lei calculată până în luna mai 2005.

Fiind cheltuieli aferente perioadei în care şi reclamantul a locuit în apartament rezultă că trebuie să contribuie în mod egal la plata acestor debite.

De asemenea apelanta a dovedit că a plătit singură impozitul datorat pentru apartament în sumă de 906,76 lei deşi o astfel de cheltuială face parte din categoria spezelor specifice proprietăţii şi cad în sarcina proprietarilor proporţional cu cota de proprietate.

Ca urmare există un pasiv în sumă de 1017,56 lei care va fi suportat de părţi în cote egale şi care va fi dedus din contravaloarea sumei de 74 769,5 lei la care a fost obligată pârâta prin sentinţa apelată.

Cu privire la celelalte cheltuieli pretinse de apelantă(montare apometre şi calorimetre ,citirea acestora, contravaloare lucrări de hidroizolaţii) s-a constatat că instanţa de fond a reţinut corect că acestea profită exclusiv pârâtei şi nu pot fi incluse în pasivul masei de partajat, unele din aceste cheltuieli fiind anterioare divorţului, iar altele au fost efectuate după plecarea reclamantului din domiciliu( în condiţiile în care mandatul tacit reciproc nu mai este aplicabil).

În ce priveşte termenul de trei luni stabilit de instanţă pentru executare s-a constatat următoarele: sentinţa de partaj poate fi pusă în executare cu începere de la data pronunţării prezentei decizii în baza art. 374-376 C.proc.civ. iar amânarea plăţii cu trei luni calculat de la data rămânerii irevocabile a partajului este mai mult decât suficientă şi rezonabilă. Prelungirea acestui termen ar avea consecinţe negative asupra soluţionării cauzei într-un termen rezonabil deoarece şi perioada executării silite se ia în seamă la aprecierea duratei de soluţionare a unei cauze în sensul art.6 CEDO. În consecinţă această critică adusă sentinţei civile apelate este total nejustificată.

Pentru aceste considerente T r i b u n a l u l G a l a ţ i a admis apelul declarat de către pârâtă, a schimbat în parte sentinţa şi a constatat că masa de partajat este grevată de un pasiv în sumă de 1017,576 lei suportat de către pârâtă şi din care reclamantul trebuie să suporte suma de 508,78 lei.

In acest sens a modificat obligaţia pârâtei la plata sumei de 74260,72 lei în loc de 74.769,5 lei către reclamant.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta reclamantă criticând-o sub aspectul greşitei soluţionări a cererii privind suma de 13.500.000 lei vechi oferiţi de către părinţii săi numai în folosul său nu şi în cel al reclamantului-pârât.

In mod greşit ambele instanţe au făcut aplicarea art. 36 lit. b din Codul familiei.

Recursul de faţă nu poate fi primit.

Este adevărat că, potrivit art. 31 lit. b din Codul familiei nu sunt bunuri comune ci bunuri proprii ale fiecărui soţ, bunurile dobândite in timpul căsătoriei prin moştenire, prin legat sau donaţie, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune.

Tribunalul pe baza probelor administrate, respectiv a declaraţiilor celor patru martori a reţinut că voinţa părinţilor pârâtei reclamante a fost de a-i sprijini pe cei doi soţi deoarece urma să aibă un copil.

În raport de această situaţie de fapt reţinută de către instanţa de apel, Curtea

apreciază că în mod corect s-a apreciat incidenţa art. 31 lit. b teza finală din Codul familiei.

Fiind o cale extraordinară de atac, în recurs Curtea nu poate reanaliza probele

dosarului şi implicit situaţia de fapt pentru a schimba temeiul de drept reţinut de către instanţa de apel.

Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul de faţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

R e s p i n g e ca nefondat recursul declarat de pârâta C H. S., domiciliată în G,(...), (...).3, .60 împotriva deciziei civile nr.373 din 03 septembrie 2008 pronunţată de T r i b u n a l u l G a l a ţ i în dosarul civil nr(...).

I r e v o c a b i l ă.

Pronunţată în şedinţa publică din 28.01.2009.

Preşedinte, Judecător, Judecător,

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

Grefier,

(...) (...)

Red.AI-10.02.2009

Dact.MH-11.02.2009/2 ex.

Fond: M.B.

Apel: L.E.-E.E.