Achitarea unei datorii personale din suma obţinută ca împrumut comun nu poate determina schimbarea caracterului de datorie personală în datorie comună

Pe rol pronunţarea asupra recursurilor declarate de reclamanta D. F. D., cu domiciliul în M C,(...), . 35, jud. H şi pârâtul U. N., cu domiciliul în M C, Hotel „H Veche”, jud. H, împotriva deciziei civile nr. 55 din 21 aprilie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l H a r g h i t a, în dosarul nr(...).

În lipsa părţilor.

N. dezbaterilor şi susţinerile pe fond ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 19 noiembrie 2009, când instanţa a dispus amânarea pronunţării pentru data de 26 noiembrie 2009, 3 decembrie 2009 şi apoi pentru 10 decembrie 2009, încheieri care fac parte din prezenta decizie.

 C U R T E A,

Prin sentinţa civilă nr.1801 din 20 octombrie 2008 a J u d e c ă t o r i e i M i e r c u r e a C i u c s-a admis în parte acţiunea civilă, precizată ulterior, formulată de reclamanta D. F. D. ). căsătorită U.), în contradictoriu cu pârâtul U. N.; s-a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârât; s-a constatat că în timpul căsătoriei părţile au dobândit în comun un activ constând în următoarele bunuri în valoare de 117.967,00 lei: 1.apartament cu două camere şi dependinţe situat în M C, str.(...) .16, .35, înscris în CR nr.733/C/XXXV M C, nr.top.728/387/1, nr.729/387/1 şi nr.390/1 în valoare de 91.769,00 lei; 2.autoturism marca B. S. nr.(...), în valoare de 23.428,00 lei; 3.maşina de spălat marca Candy, val.850,00 lei; 4.sobă de aragaz E., cu patru ochiuri, val.650,00 lei; 5.mobilă bucătărie B. cu patru corpuri, val.500,00 lei;6.perdele sufragerie şi perdele bucătărie, val.130,00 lei;7.şase scaune tapiţate, val.240,00 lei; 8.două bucăţi dulap dormitor, val.400,00 lei;

s-a constatat că la dobândirea activului comun reclamanta are o contribuţie de 10.000,00 lei, iar pârâtul o contribuţie proprie de 2.500,00 lei; s-a dispus partajarea activului comun prin formarea a două loturi, şi atribuirea lor în natură după cum urmează: lotul nr.1 compus din imobilul apartament cu două camere şi bunurile mobile de sub nr.3-8 în valoare de 94.539,00 lei din care 10.000,00 lei se atribuie reclamantei; lotul nr.2 compus din autoturismul în valoare de 23.428 lei din care 2.500,00 lei contribuţie proprie se atribuie pârâtului; a obligat reclamanta să plătească pârâtului 31.805,050 lei cu titlu de sultă;

s-a constatat că în timpul căsătoriei părţile au contactat împreună următoarele credite bancare astfel: un credit de 15.550 Euro la BCR Sucursala H, din care la 01.08.2006 suma rămasă de rambursat este de 25.125,24 Euro; un credit de 31.000,00 lei de la BRD-H. Sucursala H din care la data de 01.08.2006 suma rămasă de rambursat este de 57.838,96 lei şi un credit de 3.000,00 lei de la E. Post-Sucursala H din are la 01.08.2006 suma rămasă se rambursat este de 2.278,28 lei;

s-a dispus partajarea pasivului comun în obligaţii egale de câte ½ parte fiecare astfel: câte 12.562,62 Euro pentru creditul datorat la BCR-Sucursala H pentru fiecare; câte 28.919,48 lei pentru creditul datorat la BRD H.-Sucursala H pentru fiecare; câte 1.139,14 lei pentru creditul datorat la E. Post-Sucursala H pentru fiecare; s-a atribuit reclamantei ca unic debitor contractul nr.162/V/PF/03.10.2005 încheiat cu BCR Sucursala H şi contractul nr.210/V/C/(...)/14.11.2005 cu E. Post-Sucursala H şi l-a obligat pe pârât să plătească reclamantei 12.562,62 Euro şi 1.139,14 lei cota de ½ parte din creditul comun; s-a atribuit pârâtului ca unic debitor contractul nr.(...)/10.04.2006 încheiat cu BRD-H.-Sucursala H şi a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 28.919,48 lei, cota de ½ parte din creditul comun; s-au compensat în parte cheltuielile de judecată şi a mai obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 254,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta.

Prin decizia civilă nr.55 din 21 aprilie 2009 a T r i b u n a l u l u i H a r g h i t a s-au admis apelurile declarate de reclamantă şi pârât împotriva acestei hotărâri pe care a schimbat-o în parte, în sensul că s-a constatat că în timpul căsătoriei părţile au dobândit în comun un activ constând în următoarele bunuri în valoare de 120.048,00 lei, astfel: 1.apartament cu două camere şi dependinţe situat în M C, str.(...) .16, .35, înscris în CR nr.733/C/XXXV M C, nr.top.728/387/1, nr.729/387/1 şi nr.390/1 în valoare de 91.769,00 lei; 2.autoturism marca B. S. nr.(...), în valoare de 23.428,00 lei; 3.maşina de spălat marca Candy, val.850,00 lei; 4.sobă de aragaz E., cu patru ochiuri, val.650,00 lei; 5.mobilă bucătărie B. cu patru corpuri, val.500,00 lei;6.perdele sufragerie şi perdele bucătărie, val.130,00 lei;7.şase scaune tapiţate, val.240,00 lei; 8.două bucăţi dulap dormitor, val.400,00 lei; s-a dispus partajarea activului comun prin formarea a două loturi, şi atribuirea lor în natură după cum urmează: lotul nr.1 compus din imobilul apartament cu două camere şi bunurile mobile de sub nr.3-8 în valoare de 96.620,00 lei din care 10.000,00 lei reprezintă contribuţia proprie a reclamantei şi s-a atribut acesteia; lotul nr.2 compus din autoturismul în valoare de 23.428 lei din care 2.500,00 lei contribuţie proprie a pârâtului şi care se atribuie acestuia; a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 32.846,00 lei cu titlu de sultă; s-a constatat că din creditul bancar în sumă de 31.000,00 lei contractat împreună la BRD-H.-Sucursala H în timpul căsătoriei părţilor, la data de 01.08.2006, suma rămasă de rambursat era de 50.479,81 lei; s-a dispus partajarea acestui pasiv comun în obligaţi egale de câte ½ parte, astfel părţilor le revine suma de câte 25.239,90 lei pentru creditul datorat la BRD-H.-Sucursala H pentru fiecare; s-a atribuit pârâtului ca unic debitor contractul nr.(...)/10.04.2006 încheiat cu BRD-H.-Sucursala H şi a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 25.239,90 lei, cota de ½ parte din creditul comun; s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate; s-au compensat în parte cheltuielile de judecată şi a obligat intimata D. D. să plătească apelantului U. N. suma de 351,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel instanţele au avut în vedere actele de la dosar şi prevederile legale aplicabile în cauză.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal reclamanta D. F. D., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei civile atacate în sensul admiterii apelului şi schimbării sentinţei instanţei de fond privind diminuarea sultei datorate de reclamantă pârâtului cu suma totală de 7.878,82 lei cuprinzând următoarele:

-6.878,82 Ron parte din creditul personal al intimatului U. N. obţinut şi utilizat în scopuri personale anterior căsătoriei şi care a fost rambursat din câştigul realizat în perioada căsătoriei, sumă prin care se diminuează contribuţia sa la achiziţionarea bunurilor supuse partajului;

-1000 lei reprezentând taxa pentru cursurile facultăţii urmată de pârât după divorţ, cheltuială care nu se încadrează în cele pentru care soţii răspund împreună potrivit dispoziţiilor art.32 din Codul familiei şi care diminuează contribuţia sa personală la achiziţionarea bunurilor comune supuse partajului;

-înlăturarea obligaţiei reclamantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fond şi în apel.

Obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În motivarea cererii s-a arătat că potrivit contractului de credit nr.544/02.06.2005 încheiat cu BRD O S, intimatul U. N. a contractat un credit în valoare de 7.200 lei pe care l-a utilizat în scopuri personale în perioada anterioară căsătoriei.

Potrivit adresei de la fila nr.212 a dosarului de fond, la data de 27.08.2005, data căsătoriei, valoarea debitului era de 6.878,82 RON.

Acest debit personal a fost achitat din câştigul realizat în timpul căsătoriei în rate lunare, după cum rezultă din chitanţele aflate la filele 229-239 dosar fond, iar o parte din suma reprezentând împrumutul comun ce a fost acordat de BRD M C la data de 10.04.2006, rezultând că o anumită parte din acesta a fost rambursat prin refinanţare.

Aşadar, acest credit a fost contractat anterior căsătoriei şi a fost folosit de intimatul U. N. în scopuri exclusiv personale, iar rambursarea lui s-a făcut din veniturile comune obţinute în timpul căsătoriei.

Reclamanta nu a beneficiat de această sumă de bani şi se apreciază că nu există nicio prevedere legală ori morală care să impună obligarea acesteia de a fi suportată din veniturile realizate prin contribuţie comună

Instanţa de apel în mod nelegal a respins cererea privind diminuarea sultei cu suma menţionată, motiv pentru care este incident motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ.

S. creditului existent la data de 10.04.2006 s-a efectuat prin refinanţare, respectiv prin reţinerea sumei reprezentând întregul debit datorat de intimat la data respectivă din împrumutul contractat împreună, datoria lui anterioară ar fi devenit o datorie comună ca urmare a acceptului reclamantei privind stingerea datoriei în modul arătat.

Această susţinere nu poate fi primită deoarece achitarea unei datorii personale din suma obţinută ca împrumut comun nu poate determina schimbarea caracterului de datorie personală în datorie comună, o astfel de schimbare nu este prevăzută de lege şi nu este stabilită nici de practica judiciară.

Totodată trebuie avut în vedere că prin refinanţare a fost achitată doar o parte din suma totală de 6.878,82 lei şi nu întreaga sumă, iar achitarea prin reţinerea din împrumutul comun acordat la data de 10.04.2006 a fost forţată, de acest fapt fiind condiţionată acordarea împrumutului comun solicitat, ceea ce nu poate fi considerat ca o acceptare a reclamantei privind transformarea datoriei personale în datorie comună.

O mare parte din creditul contractat de intimat a fost folosit pentru reparaţii şi îmbunătăţiri aduse autoturismului E. 1300, pe care pârâtul l-a vândut în timpul căsătoriei.

Reclamanta manifestând o bună credinţă a recunoscut dreptul pârâtului la suma obţinută ca urmare a vânzării autoturismului respectiv, iar instanţa a dispus diminuarea lotului cu suma respectivă.

Dat fiind faptul că valoarea avută de autoturism la vânzare a fost determinată de reparaţiile efectuate cu sume din creditul obţinut de la BRD O S, prin faptul că suma creditului nu a fost dedusă din lotul intimatului, iar cea a autoturismului a fost luată în calcul pentru majorarea lotului, rezultă că lotul pârâtului a fost majorat artificial în detrimentul reclamantei.

Suma de 1000 lei achitată din câştigul comun, cuprinzând taxa pentru cursurile facultăţii urmate după desfacerea căsătoriei, reprezintă o cheltuială efectuată exclusiv în interesul intimatului pentru o perioadă ulterioară căsătoriei şi nu există niciun motiv care să indice obligaţia reclamantei de a suporta o astfel de cheltuială.

În privinţa cheltuielilor de judecată s-a apreciat că nu s-a analizat situaţia cheltuielilor efectuate de reclamantă atât la instanţa de fond cât şi în apel, respectiv nu s-a calculat cuantumul taxelor judiciare de timbru şi onorariul pentru expert pe care le-a achitat, astfel că în mod greşit reclamanta a fost obligată la cheltuieli în favoarea intimatului, motiv pentru care se impune înlăturarea acestor obligaţii.

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat recurs în termen legal şi pârâtul U. N., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul stabilirii valorii de circulaţie a apartamentului conform concluziilor comisiei formate din cei trei experţi, respectiv 96.114,45 RON, urmând să se dispună de asemenea că suma de 10.000 RON face parte integrantă din masa de bunuri comune, cu cheltuieli de judecată.

S-a arătat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art.304 pct.9 C.pr.civ., sub următoarele considerente:

Astfel, instanţa de apel, prin soluţia pronunţată a admis atât apelul pârâtului cât şi apelul reclamantei, dar prin aceasta instanţa de apel a încălcat dispoziţiile prevăzute de art.296 C.pr.civ., în sensul că prin decizia pronunţată pârâtului i s-a creat o situaţie mai grea decât ceea din hotărârea atacată sub aspectul sultelor ce urmează a fi plătite.

Este greşit reţinută de către instanţa de apel valoarea apartamentului, în condiţiile în care lucrarea de specialitate întocmită de către comisia de experţi precizează că imobilul valorează 96.114,45 RON, reţinând separat valoarea totală a îmbunătăţirilor, respectiv suma de 2.909 RON iar instanţa de apel reţine valoarea de 93.850 RON.

Dispoziţiile art.30 din Codul familiei statuează regimul de proprietate comună în devălmăşie asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi, iar prevederile art.673 (5) C.pr.civ., referitoare la procedura împărţelii judiciare nu au fost corect aplicate de instanţa de apel, în principal datorită reţinerii greşite a valorii apartamentului, care a condus la stabilirea de sulte în sarcina fiecărei părţi, iar ca urmare a acestor sulte reclamanta-pârâtă reconvenţional a rămas cu un apartament şi bunurile mobile iar pârâtul, conform deciziei pronunţate, cu o maşină a cărei valoare scade zilnic şi cu o sultă mai mică ca în prima instanţă, având în vedere că s-a stabilit totuşi de prima instanţă şi de instanţa de apel cota de ½ parte pentru fiecare la dobândirea bunurilor comune.

S-a precizat că ambele părţi au de plătit rate în proporţii similare dar bunul cu care pârâtul a rămas se devalorizează zilnic, pe când valoarea imobilului păstrează o anumită constanţă în timp.

De asemenea, suma de 10.000 RON cu titlu de donaţie trebuie inclusă în masa de bunuri comune, în condiţiile în care a fost priită de ambele părţi la data de 20.09.2005, deci la circa o lună după data încheierii căsătoriei. Efectele juridice ale actului sub semnătură privată intitulat „Donaţie” se răsfrâng asupra ambelor părţi, conţinutul actului exprimând voinţa juridică a donatorilor „dăm suma copiilor noştri” semnând de primire şi pârâtul în calitate de beneficiar şi nu de martor, martori fiind alte două persoane.

De asemenea, este criticabil şi modul în care apelanta D. F. a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată sub aspectul onorariului pe care pârâtul l-a achitat către comisia de experţi, sens în care trebuia obligată la ½ parte din aceste cheltuieli.

La dosar s-au depus şi concluzii scrise care au fost luate în considerare la soluţionarea cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, instanţa constată că recursurile declarate sunt fondate, în sensul celor ce urmează:

Reclamanta şi pârâtul s-au căsătorit la 27 august 2005 (certificat de căsătorie fila 4 dosar fond), divorţul fiind pronunţat prin sentinţa civilă nr.32 din 15.01.2007 a J u d e c ă t o r i e i M i e r c u r e a C i u c (filele 226-228 dosar fond).

Prin contractul de credit nr.544 din02.06.2005 încheiat cu BRD O S (f.230 dosar fond) pârâtul U. N. a contractat un credit pentru nevoi personale în valoare de 7200 RON, respectiv anterior încheierii căsătoriei.

Conform adresei de la fila 212 dosar fond, emisă de BRD la 27.08.2005, data încheierii căsătoriei, valoarea debitului existent a fost de 6.878,82 RON, iar acest debit personal a fost achitat din câştigul realizat în timpul căsătoriei în rate lunare aşa cum rezultă din chitanţele aflate la filele 229-239 dosar fond iar la data de 1004.2006 creditul a fost rambursat integral prin refinanţare.

În legătură cu caracterul acestei datorii trebuie arătat că după cum soţii au două categorii de bunuri, tot aşa ei au două feluri de datorii: personale şi comune.

Datoriile comune sunt determinate limitativ de lege în art.32 lit.b Codul familiei. Toate celelalte datorii sunt personale fiecăruia dintre soţi. Legea prezumă că datoriile soţilor sunt personale câtă vreme nu se dovedeşte că fac parte din categoria celor comune.

Obligaţia nu a fost asumată de soţi împreună, în comun, astfel încât prin refinanţarea acceptată de reclamantă ulterior încheierii căsătoriei şi prin care s-a rambursat acest credit pentru nevoi personale, nu s-a transformat într-o datorie comună.

De asemenea, nu s-a dovedit potrivit art.1169 Cod civil că această sumă a fost folosită pentru nevoile căsătoriei.

Văzând însă că rambursarea sumei s-a făcut din veniturile comune obţinute în timpul căsătoriei, deci şi pârâtul a avut o contribuţie egală la achitarea acestui debit urmează ca sulta datorată de reclamantă pârâtului să fie diminuată cu suma de 3.439 lei cu titlu de obligaţie personală a pârâtului U. N..

În ceea ce priveşte suma de 1000 lei utilizată de pârât pentru achitarea cursurilor facultăţii urmate, trebuie arătat că acesta a realizat venituri din muncă şi deşi veniturile din muncă sunt bunuri comune, o parte din acestea se pot folosi pentru satisfacerea unor interese personale cum este plata taxei de şcolarizare, fără ca această parte să se considere că se include, juridic, în bunurile comune, iar apoi să diminueze, prin imputare, ceea ce se atribuie soţului respectiv din bunurile comune supuse împărţirii.

În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâtul U. N.:

Pârâtului nu i s-a creat o situaţie mai grea în propria cale de atac, contra dispoziţiilor art.296 C.pr.civ. deoarece împotriva hotărârii primei instanţe a declarat apel şi reclamanta.

Referitor la valoarea apartamentului cu două camere şi dependinţe situat în M C, str.(...), .16, .35 înscris în CF nr.733/C/XXXV M C, prin cererea de recurs pârâtul a solicitat ca aceasta să fie stabilită la suma de 96.114,45 RON, conform expertizei efectuate.

Valoarea indicată prin concluziile scrise, de 99.024 RON după expirarea termenului prev. de art.303 C.pr.civ. nu poate fi luată în considerare.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată de experţii L. H., O. N. N., Ţ. F. (f.54-62 dosar apel) s-au stabilit patru tipuri de valori: val.M. =93.832,61 lei, val.cat.124 =96.114,45 lei, val.med.=94.973,53 lei şi valoarea cu îmbunătăţiri 99.024 lei.

Instanţa a luat în considerare valoarea medie de 96.114,45 lei (f.60 dosar apel).

În ceea ce priveşte donaţia, prin actul de la fila 175 dosar fond s-a prevăzut în mod explicit că suma de 10.000 lei se acordă cu acest titlu „fiicei noastre U. F. D.”.

Ori potrivit art.31 lit.b Codul familie sunt bunuri proprii bunurile dobândite în timpul căsătoriei, prin donaţie, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune.

Aşa cum rezultă din actul mai sus arătat liberalitatea s-a făcut în considerarea persoanei gratificate, respectiv a fiicei şi nu rezultă voinţa dispunătorului ca bunul să devină comun. Astfel suma de 10.000 lei reprezintă contribuţia proprie a reclamantei la dobândirea bunului comun.

În privinţa cheltuielilor de judecată la instanţa de fond s-au achitat următoarele sume de către părţi: U. D. – 881 lei (f.6,64,78,336) iar U. N. – 1.259 lei (f.16,72,74,134,135,149).

În această situaţie prima instanţă în mod întemeiat a compensat în parte cheltuielile de judecată şi a obligat-o pe reclamantă la achitarea diferenţei rămase potrivit art.274, 276 C.pr.civ.

În faţa instanţei de apel s-au achitat următoarele sume: U. D. 7200 lei (f.20,21) şi U. N. 1420 lei (f.16,26,46,48), impunându-se obligarea reclamantei la plata sumei de 700lei.

Faţă de cele ce preced, în baza art.312 C.pr.civ. fiind incidente dispoziţiile art.304 pct.9 C.pr.civ. urmează să se admită recursurile declarate şi se va modifica în parte decizia civilă atacată după cum urmează:

Se va constata că în timpul căsătoriei părţile au dobândit în comun un activ în valoare de 122.312 lei.

Apartamentul înscris în CF nr.733/C/XXXV M C în valoare de 96.114 lei.

Lotul nr.1 se va compune din acest imobil şi bunurile mobile de sub nr.3-8 în valoare de 98.884 lei şi din care 10.000 lei reprezintă contribuţia proprie a reclamantei şi se va atribui acesteia.

Va obliga reclamanta să plătească pârâtului o sultă de 33.978 lei din care se va scădea suma de 3439 lei cu titlu de obligaţie personală a pârâtului U. N., în G. reclamanta urmând să plătească suma de 30.539 lei cu titlu de sultă. (lot nr.1 în valoare de 88.884 lei – lotul nr.2 în valoare de 20.928 lei : 2).

În baza art.274 C.pr.civ. va obliga reclamanta la 700 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului U. N..

Va menţine celelalte dispoziţii din decizia atacată.

În recurs reclamanta D. D. ). U.) a achitat 277 lei taxă timbru (f.21) şi 1000 lei onorariu avocaţial (f.38) iar pârâtul U. N. taxă de timbru în valoare de 666 lei (f.29).

În baza art.274 şi 276 C.pr.cv va compensa în parte cheltuielile de judecată şi va obliga pârâtul U. N. la 661 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei D. D..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de reclamanta D. F. D., domiciliată în M C, str.(...) .16, .35, judeţul H şi pârâtul U. N., domiciliat în M C, Hotel „H Veche” judeţul H, împotriva deciziei nr.55 din 21 aprilie 2009 a T r i b u n a l u l u i H a r g h i t a pronunţată în dosarul nr(...).

Modifică în parte decizia civilă atacată după cum urează:

Constată că în timpul căsătoriei părţile au dobândit în comun un activ în valoare de 122.312 lei.

Apartamentul cu două camere şi dependinţe situat în M C str.(...) .16, .35, judeţul H, înscris în CF nr.733/C/XXXV M C, nr.top.728/387/1, nr.top.729/387/1 şi nr.390/1 în valoare de 96.114 lei.

Lotul nr.1 compus din imobilul mai sus arătat şi bunurile mobile de sb nr.3-8 în valoare de 98.884 lei şi din care 10.000 lei reprezintă contribuţia proprie a reclamantei se atribuie acesteia.

Obligă pe reclamantă să plătească pârâtului o sultă de 33.978 lei din care se va scădea suma de 3439 lei cu titlu de obligaţie personală a pârâtului U. N., în final reclamanta urmând să plătească suma de 30.539 lei cu titlu de sultă.

Obligă pe reclamanta D. D. la 700 lei cheltuieli de judecată în apel în favoarea pârâtului U. N..

Menţine celelalte dispoziţii din decizia atacată.

Obligă pe pârâtul U. N. la 661 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei D. D. în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţa publică din 10 decembrie 2009.