Clauza de preciput

Clauza de preciput reprezinta acordul de vointa al sotilor ori, dupa caz, al viitorilor soti, incheiat in conditiile prevazute de lege, cuprins in conventia matrimoniala, in virtutea caruia sotul supravietuitor este indrituit sa preia, fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe bunuri comune, detinute in devalmasie ori in coproprietate .

Preciputul poate constitui si obiectul exclusiv al unei conventii matrimoniale.

Clauza de preciput genereaza un drept la preciput, care se naste, in beneficiul sotului supravietuitor, in momentul decesului celuilalt sot.

Pentru fiecare dintre soti, este vorba despre un drept eventual, de care va putea beneficia, sub conditia suspensiva a supravietuirii.

Natura juridica

Din cele ce preced rezulta ca, in esenta, clauza de preciput este o conventie a sotilor, care confera unuia dintre ei, si anume sotului supravietuitor, posibilitatea de a prelua unul sau mai multe bunuri comune, cu titlu gratuit, inaintea partajului.

Prin urmare, dreptul conferit prin clauza de preciput se manifesta ca un drept eventual, a carui aplicare este suspendata pana la moartea unuia dintre soti si este supusa conditiei supravietuirii celuilalt.

Spre deosebire de dreptul francez, unde se precizeaza in mod expres, in art. 1516 din Codul civil, faptul ca aceasta clauza nu poate fi considerata donatie, ci o conventie matrimoniala si intre asociatia, legiuitorul roman nu a facut o astfel de precizare.

In aceste conditii, devine actuala intrebarea: care este natura juridica a acestei facultati a sotului supravietuitor?

Prin faptul ca aceasta clauza procura sotului supravietuitor anumite avantaje patrimoniale, fara ca acesta sa datoreze o prestatie echivalenta, ar putea fi asemanata cu donatia, cu legatul sau cu o clauza de partaj inegal (valabila daca este stipulata in conventia matrimoniala prin care se adopta regimul matrimonial al comunitatii conventionale, in baza art. 367 lit. e) din noul Cod civil roman).

Vom analiza, asadar, posibilitatea apartenentei clauzei de preciput la una dintre aceste acte juridice.

In ceea ce priveste donatia, pe fond, aceasta presupune marirea patrimoniului donatarului pe seama micsorarii patrimoniului donatorului, prin trecerea, fara echivalent, din patrimoniul donatorului in cel al donatarului, a bunurilor care constituie obiectul donatiei, precum si intentia donatorului de a gratifica pe donatar (animus donandi), care constituie cauza actului si este esentiala in incheierea acestuia .

Or, in cazul clauzei de preciput, constatam ca aceste conditii nu sunt indeplinite. Astfel, bunurile preluate de sotul supravietuitor fac parte din masa bunurilor comune ale sotilor, neexistand micsorarea patrimoniului unuia dintre soti prin executarea ei, cu atat mai mult cu cat executarea clauzei de preciput poate avea loc doar dupa moartea unuia dintre soti. Este real ca o micsorare a unui patrimoniu se va produce, insa este vorba de acela care trece la mostenitorii sotului predecedat, din care unul sau mai multe bunuri vor trece in patrimoniul sotului supravietuitor, care se va mari in mod corespunzator. Practic, este vorba de micsorarea masei succesorale, iar nu de micsorarea patrimoniului unei persoane, cum este cazul atunci cand se executa un contract de donatie.

De asemenea, aceasta clauza presupune un element alea, insusi sotul beneficiar neputand fi cunoscut la momentul incheierii conventiei matrimoniale prin care aceasta este prevazuta, deoarece este vorba despre sotul supravietuitor.

Intentia cu care sotii convin sa prevada aceasta clauza in conventia lor matrimoniala nu este de a gratifica pe unul dintre ei, ci de a asigura aceluia care va supravietui beneficiul proprietatii unui anumit bun sau anumitor bunuri, care le apartin in comun, ori al unei parti dintre bunurile la a caror dobandire a participat si pe care le folosesc impreuna in timpul casatoriei. Cauza adoptarii clauzei de preciput poate fi, de asemenea, de ordin emotional.

In cazul clauzei de preciput nu exista nici intentia liberala (animus donandi).

In ceea ce priveste asemanarea cu un legat, pe fond constatam ca testatorul, cu intentia de a gratifica pe legatarul sau, stipuleaza in testament ca acesta sa dobandeasca intregul sau patrimoniu, o fractiune din patrimoniu sau anumite bunuri determinate (astfel cum prevad dispozitiile art. 986 din noul Cod civil).

In cazul clauzei de preciput insa, bunurile care fac obiectul preluarii gratuite nu apartin patrimoniului unuia dintre soti, ci masei bunurilor comune, iar beneficiarul nu este cunoscut la momentul stipularii clauzei. De remarcat este si faptul ca aceasta clauza nu poate fi stipulata prin testamentul vreunuia dintre soti, ea putand fi adoptata doar prin conventia matrimoniala.

Asimilarea cu un legat este exclusa si in dreptul francez, prin dispozitiile art. 38 din Legea nr. 728 din 23 iunie 2006 privind reforma succesiunilor si liberalitatilor, care precizeaza ca in actele juridice incheiate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, termenii prin preciputa sau preciputara trebuie intelesi ca in afara partii succesorale. Ar mai ramane de cercetat daca aceasta clauza poate fi asimilata cu o modalitate diferita de lichidare a comunitatii conventionale, prevazuta in conventia matrimoniala in baza dispozitiilor art. 367 din noul Cod civil.

Avand in vedere ca sotilor le este acordata posibilitatea ca, in cadrul acestui regim matrimonial, sa prevada orice modalitati de lichidare a regimului lor matrimonial, cu singura conditie de a nu contraveni dispozitiilor imperative ale legii in materia efectelor casatoriei (care alcatuiesc asa-numitul regim primar), clauza de preciput ar putea fi confundata cu usurinta cu o clauza de partaj inegal al bunurilor comune.

Deosebirile cele mai importante se regasesc in doua aspecte.

Primul consta in faptul ca sotul beneficiar nu este cunoscut in momentul in care clauza este stipulata in conventia matrimoniala.

Al doilea se refera la momentele si conditiile in care fiecare dintre aceste clauze se pot executa. Astfel, in timp ce o clauza de partaj inegal al bunurilor comune se va putea executa oricand, respectiv atunci cand sotii convin sa isi imparta bunurile comune in timpul casatoriei, la desfacerea sau incetarea acesteia, o clauza de preciput nu poate fi executata decat in beneficiul sotului supravietuitor, in momentul incetarii casatoriei prin decesul unuia dintre soti.

Prin urmare, chiar daca preluarea unor bunuri in baza clauzei de preciput se face cu titlu gratuit, consideram ca aceasta clauza nu este asimilata nici cu o donatie, nici cu un legat si nici cu o clauza de partaj inegal al bunurilor comune ale sotilor, aceasta avand natura juridica a unui avantaj matrimonial distinct si fiind inclusa in conventia matrimoniala.

Prevederea conform careia bunurile care fac obiectul clauzei de preciput sunt supuse reductiunii, ne-ar putea inspira includerea clauzei de preciput la categoria liberalitatilor. Dispozitiile art. 984 alin. (2) din noul Cod civil prevad insa ca: Nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament.

Prin urmare, consideram ca, desi in Capitolul IV din Titlul III al noului Cod civil roman reductiunea se refera doar la liberalitatile excesive, aceasta institutie juridica se aplica, in baza unei prevederi exprese a legii, si clauzei de preciput, chiar daca aceasta nu face parte din categoria liberalitatilor, pentru ca astfel sa se poata asigura respectarea dispozitiilor imperative cu privire la drepturile mostenitorilor rezervatari, astfel cum prevede art. 332 alin. (2) al aceluiasi act normativ, potrivit caruia conventia matrimoniala nu poate aduce atingere [...] devolutiunii succesorale legale.

In dreptul francez exista, de asemenea, o prevedere care poate impiedica prelevarea de catre sotul supravietuitor a bunurilor care fac obiectul clauzei de preciput in situatia in care sotul predecedat a lasat copii din afara casatoriei (care nu sunt comuni), in masura in care se incalca rezerva succesorala a acestora .

In astfel de cazuri, actiunea apartine doar copilului sotului predecedat, in calitate de mostenitor rezervatar.

Beneficiarul clauzei de preciput

Potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (1) din noul Cod civil roman, beneficiarul clauzei de preciput este sotul supravietuitor.

Legea nu specifica daca aceasta clauza trebuie sa fie reciproca, in sensul de a se stipula ca bunurile care fac obiectul ei vor fi preluate de catre oricare dintre soti daca supravietuieste celuilalt, sau poate fi stipulata in mod unilateral, in sensul ca unul dintre soti, anume desemnat, va prelua aceste bunuri sub conditia de a supravietui celuilalt.

Daca analizam insa dispozitia din alin. (4) al art. 333 din noul Cod civil, potrivit careia Clauza de preciput devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni, consideram ca aceasta nu va putea fi adoptata decat in mod reciproc, in lipsa unei prevederi potrivit careia clauza de preciput sa fie considerata caduca si in cazul predecesului sotului in beneficiul caruia aceasta a fost stipulata.

In dreptul francez, clauza de preciput este definita ca fiind posibilitatea sotilor de a conveni, prin contractul de casatorie, ca acela dintre ei care va supravietui celuilalt sa poata prelua din masa bunurilor comune, inaintea oricarui partaj, fie o anumita suma de bani, fie anumite bunuri in natura, fie o cantitate determinata dintr-un anume fel de bunuri .

Spre deosebire de reglementarea romaneasca, in dreptul francez se precizeaza ca aceasta clauza poate fi stipulata si in beneficiul doar al unuia dintre soti, daca acesta va supravietui celuilalt.

Obiectul clauzei de preciput

Obiectul clauzei de preciput il pot constitui unul sau mai multe din bunurile comune, aflate in devalmasie sau in coproprietate.

Asadar, sotii sau viitorii soti vor putea sa prevada clauza de preciput in conventia matrimoniala prin care adopta regimul matrimonial de comunitate, in care exista bunuri comune in devalmasie, dar pot exista si bunuri comune in coproprietate. De exemplu, cand sotii dobandesc impreuna un bun din fonduri ce constituie bunuri proprii ale fiecaruia dintre acestia (cu bani obtinuti, de exemplu, din vanzarea unor bunuri proprii ) bunul respectiv va fi comun, dar se va afla in coproprietatea sotilor, iar nu in devalmasie.

Se pune insa intrebarea: clauza de preciput va putea fi adoptata de sotii care isi aleg regimul matrimonial al separatiei de bunuri?

In dreptul francez acest lucru nu este posibil, obiectul clauzei de preciput constituindu-l doar bunurile aflate in comunitatea de bunuri in devalmasie a sotilor.

In noul Cod civil roman insa, se prevede expres in art. 333 alin. (1) ca bunurile care fac obiectul clauzei de preciput pot fi detinute in devalmasie sau in coproprietate. De aici putem considera ca sotii sau, dupa caz, viitorii soti vor putea sa prevada in conventia lor matrimoniala clauza de preciput, indiferent de regimul matrimonial ales.