Testamentul mistic

Forma foarte putin folosita de testament, singurul avantaj fiind acela de a putea asigura secretul asupra dispozitiilor de ultima vointa.

Fiind alcatuit in realitate din doua inscrisuri diferite, si puterea doveditoare a testamentului mistic este diferita: testamentul propriu-zis are puterea doveditoare a unui inscris sub semnatura privata (pana la proba contrara), iar procesul-verbal "suprainscris" de judecator are puterea unui act autentic (pana la inscrierea in fals).

Testamentul mistic sau secret este puţin utilizat în practică, pentru că el cumulează neajunsurile testamentului autentic cu cele ale testamentului olograf. El rămâne însă reglementat de codul civil, chiar dacă importanţa sa practică a scăzut.

Testamentul mistic este, dupa cum se poate observa, o forma intermediara intre testamentul olograf si cel autentic caci avem de a face, pe de o parte, cu un inscris sub semnatura privata (dispozitiile testamentare) si un inscris autentic (suprascrierea realizata de judecator). Asa fiind el imprumuta avantajele si dezavantajele de la cele doua forme de testament precizate.

Astfel asigura secretul dispozitiilor testamentare poate fi utilizat numai de catre persoanele care stiu sa scrie si sa citeasca, iar in ce priveste forta sa probanta, dispozitiile testamentare au forta probanta a actului sub semnatura privata, iar actul de suprascriere are forta probanta pana la inscrierea in fals. El este aproape inutilizabil in practica caci testatorul fie redacteaza un testament olograf singur, fie, daca recurge la autoritati, face un testament autentic.

Testamentul mistic poate sa fie scris de catre testator sau de catre o alta persoana, sau poate fi dactilografiat dar, in toate cazurile, trebuie sa fie semnat de catre testator.

El trebuie apoi strans si sigilat si prezentat judecatorului delegat pentru efectuarea actului de suprascriere potrivit art. 864 C. civ. Daca testamentul nu a fost sigilat in mod corespunzator, astfel incit s-ar putea inlocui testamentul acesta va fi declarat nul. Judecatorul caruia i se prezinta testamentul intocmeste un proces -verbal prin care se constata prezentarea testatorului, faptul ca a fost identificat si declaratia acestuia ca testamentul reprezinta vointa sa si ca a fost semnat de catre el. Actul de suprascriere va fi semnat de catre testator si de catre judecator, iar data testamentului va fi aceea din actul de suprascriere. Daca testatorul nu poate semna actul de suprascriere din cauze ulterioare datei redactarii si semnarii testamentului se va face mentiune despre aceasta in procesul verbal.

Potrivit art.864 alin.8 C. civ. procesul- verbal de suprascriere trebuie intocmit fara intrerupere, prin aceasta legiuitorul cautand sa inlature pericolul inlocuirii testamentului. Testamentul poate fi pastrat atat de catre testator, sau de catre o alta persoana dar si de catre judecatoria la care s-au efectuat formalitatile de suprascriere.

Ulterior decesului testatorului formalitatile necesare sunt la fel ca in cazul testamentului olograf.

In cazul in care formalitatile reglementate de lege nu au fost respectate testamentul mistic va fi, potrivit art.886 C. civ. lovit de nulitate absoluta.