Procedura succesorala notariala.

Procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii în raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, daca în succesiune exista bunuri imobile.

În cazul decesului unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu în tara, procedura succesorala se poate îndeplini de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei în care defunctul si-a avut bunurile cele mai importante ca valoare.

În cazurile prevazute de lege sau la cererea celor interesati, notarul public, personal sau printr-un delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale. Inventarierea notariala se face numai cu acordul persoanei în posesia careia se afla bunurile ce au apartinut defunctului.

În cazul în care, cu ocazia inventarierii, se gaseste un testament lasat de defunct, acesta va fi vizat spre neschimbare de notarul public si va fi depus în depozitul biroului sau notarial. În situatia în care exista pericol de înstrainare, pierdere, înlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul public poate pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode special numit.

Sumele de bani, hârtiile de valoare, cecurile sau alte valori, gasite în timpul efectuarii inventarului, se depun în depozitul notarial sau la o institutie specializata. În succesiunea unde exista indicii ca defunctul nu a avut mostenitori si ca aceasta urmeaza sa fie declarata vacanta, notarul public poate încredinta administrarea provizorie a bunurilor succesorale unui curator desemnat în acest scop, cu înstiintarea prealabila a autoritatii administrative.

Notarul public va comunica mostenitorilor legali, legatarilor si, dupa caz, executorilor testamentari, masurile de conservare luate cu privire la bunurile succesorale. Notarul public stabileste prin acte de stare civila si depozitii de martori numarul si calitatea mostenitorilor si legatarilor, întinderea drepturilor acestora, iar prin înscrisuri sau prin orice alte mijloace de proba admise de lege, bunurile ce compun masa succesorala.

Acceptarea succesiunii, ca si renuntarea se fac în termen de 6 luni de la data decesului. În cazul existentei unui testament gasit la inventar sau prezentat de partea interesata, notarul public procedeaza la deschiderea lui. Daca testamentul este olograf sau mistic, se constata starea lui materiala si se întocmeste un proces-verbal. Procedura succesorala se finalizeaza prin emiterea certificatului de mostenitor sau de legatar, iar în cazul în care nu s-a facut dovada existentei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesita operatiuni de durata, a certificatului de calitate de mostenitor.

În situatia în care s-a instituit un executor testamentar, se va putea emite de notarul public si un certificat constatator al acestei calitati. În lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta si elibereaza un certificat de vacanta succesorala, dupa expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.

Dupa emiterea certificatului de mostenitor, de legatar, de calitate sau de vacanta succesorala, notarul public nu mai poate întocmi un alt certificat pentru acelasi defunct, decât în situatiile prevazute de lege. Certificatul de mostenitor face dovada deplina a calitatii de mostenitor si a cotei parti sau a bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor în parte, pâna la anularea sa prin hotarâre judecatoreasca. Potrivit reglementarilor legale în vigoare, mostenirea este supusa, în ce priveste bunurile mobile, oriunde s-ar afla, legii nationale a defunctului, iar în ce priveste bunurile imobile si fondul de comert, legii locului unde fiecare din aceste bunuri sunt situate.