Imparteala de ascendent. Notiune.caracteristici. conditii

Notiune.

Partajul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent face in avans, in timpul vietii, repartizarea bunurilor sale intre copiii sau descendentii lui (art. 794 C. civ.). Este un act a carui carcteristica principala este ca ascendentul “imparte bunurile sale, inainte de a fi indivize intre mostenitorii sai”.

Conditii de forma.

Partajul de ascendent se poate realiza atat prin donatie (donatie-partaj), adica printr-un contract, act juridic intre vii de formatie bilaterala, cat si prin testament (testament-partaj), adica printr-un act juridic unilateral mortis causa (art. 795 alin. 1 C. civ.). In ambele sale forme, partajul de ascenedent este un act mixt, care combina regulile partajului cu cele ale donatiei sau testamentului.

Daca ambele forme au in comun efectul de a atribui individual comostenitorilor bunurile dispunatorului asemenea unui partaj la data decesului acestuia, ele difera insa esential prin faptul ca in timp ce donatia-partaj, fiind un contract, pe de o parte, se poate realiza numai cu acordul donatarului, iar pe de alta parte, nu poate fi revocata unilateral de donator, testamentul-partaj este un act de formatie unilaterala esentialmente revocabil.

Spre deosebire de partajul obisnuit, care se realizeaza fie prin acordul coindivizarilior, fie prin hotarare judecatoreasca, partajul de ascendent se realizeaza sub autoritatea si cu vointa ascendentilor despre a caror mostenire este vorba . Dispozitiile legale referitoare la partajul de ascendent (art. 794 si urmat. C. civ.) sunt de exceptie, in lipsa lor un asemenea partaj neputand fi facut intrucat s-ar contraveni regulilor de drept comun care prohibesc pactele asupra succesiunilor nedeschise (art. 965 alin. 2 C. civ.) si partajarea bunurilor care fac parte din rezerva succesorala prin vointa dispunatorului . Dat fiind caracterul de exeptie al partajului de ascendent, acesta trebuie sa rezulte in mod neechivoc din actul care se pretinde ca il contine. Uneori, in practica noastra judiciara si in doctrina, acest element este cu totul neglijat, simplul fapt ca parintii au inzestrat pe fiecare din copiii lor cu ocazia casatoriei neputand duce la concluzia existentei unei donatii-partaj, asa cum s-a facut, ci cel mult a existentei unor donatii ordinare.

Persoanele care pot face partajul de ascendent.

 Potrivit art.794 cod civil, partajul de asecendent poate fi facut exclusiv de tata, mama si ceilalti ascendenti. Persoana care face imparteala de ascendent trebuie sa aiba capacitatea de a dispune prin liberalitati: donatii sau testamente.

Persoanele beneficiare ale partajului de ascendent.

 Persoanele intre care se face imparteala de ascendent sunt copiii si ceilalti descendenti ai dispunatorului. Potrivit art.797 cod civil, imparteala de ascendent care nu cuprinde pe toti descendentii este lovita de nulitate absoluta.

Prevederile acestui articol se aplica numai descendentilor care exista in momentul deschiderii mostenirii (pentru ca numai ei sunt chemati la mostenirea ascendentului lor). Precizam ca sotul supravietuitor nu poate fi inclus in categoria persoanelor care trebuie cuprinse in partaj.

Obiectul impartelii de ascendent.

 Potrivit art.796 cod civil, “daca toate bunurile, ce ascendentul a lasat la moartea sa, nu au fost cuprinse in imparteala, bunurile necuprinse se vor imparti conform cu legea”, rezulta deci ca impartealea se ascendent poate avea ca obiect toate bunurile succesiunii sau numai o parte din ele.

Cerintele efectuarii partajului de ascendent.

 La realizarea partajului de ascendent se va tine cont de urmatoarele cerinte:

- atribuirea bunurilor trebuie facuta efectiv (nu in forma unei cote ideale asupra bunurilor);

- rezerva succesorala a descendentilor va trebui respectata, intrucat, in caz contrar, mostenitorii rezervatari vor putea sa uzeze de actiunea in reductiunea liberalitatilor excessive.

 Ascendentul dispunator va putea sa favorizeze pe unii dintre mostenitori, derogand astfel de la principiul privind egalitatea intre comostenitori.