Executia testamentara.

Executiunea testamentara este o dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane, conferindu-le imputernicirea necesara pentru a putea asigura executarea dispozitiilor testamentare.

Acceptarea executiunii testamentare este facultativa si poate fi expresa sau tacita. In cazul in care exista mai multi executori, atributiile acestora pot fi: conjunctive, caz in care oricare din ei poate lucra singur in vederea indeplinirii dispozitiilor de ultima vointa, daca testatorul nu a prevazut sa se lucreze in comun, divizate (de exemplu, un executor se ocupa de problemele comerciale, altul de cele civile) sau subsidiare, pentru ipoteza in care primul executor desemnat nu poate sau nu vrea sa accepte misiunea.

De regula, testatorul recurge la instituirea unui executor testamentar pentru a-i degreva pe mostenitori de aceasta sarcina sau daca acestia nu ar putea sa asigure aceasta sarcina, fiind minori sau persoane puse sub interdictie. Imputernicirea de executor testamentar poate fi data printr-un inscris in forma testamentara, chiar si printr-un codicil ulterior testamentului, dar respectandu-se conditiile de forma testamentara. Imputernicirea poate fi revocata de testator pana in ultima clipa a vietii, dar numai in conditiile prevazute de lege privitor la revocarea testamentelor. Numai din momentul deschiderii succesiunii, imputernicirea incepe sa-si produca efectele juridice.

In baza dispozitiei testamentare nerevocate, notarul public competent a desfasura procedura succesorala elibereaza persoanei instituite executor testamentar un certificat constatator al acestei calitati si al intinderii drepturilor si obligatiilor cu care a fost investit de catre testator.

Executor testamentar poate fi orice persoana (mostenitor legal sau testamentar ori o terta persoana, de exemplu, un avocat), cu singura conditie sa aiba capacitate de exercitiu deplina. Ca natura juridica, executiunea testamentara este un mandat special, motiv pentru care se aplica regulile de drept comun in materie de mandat, in masura in care legea nu prevede altfel. In principiu, are caracter gratuit, dar executorul poate cere remuneratie numai daca testatorul a prevazut o stipulatie expresa in acest sens sau daca executorul testamentar este un profesionist, de exemplu, un avocat.

Executorul testamentar se bucura si de dreptul mandatarului de a fi dezdaunat pentru cheltuielile facute si prejudiciile suferite cu ocazia indeplinirii misiunii sale.

Mandatul testamentar este acordat intuitu personae; din aceasta cauza, daca persoana desemnata de testator este decedata la data deschiderii succesiunii (si nu s-a desemnat un executor subsidiar in aceasta ipoteza), executiunea testamentara devine caduca. Daca executorul moare in timpul indeplinirii atributiilor sale, mandatul inceteaza si nu trece asupra mostenitorilor sai. Odata ce a acceptat misiunea indeplinirii dispozitiilor testamenatre, executorul nu mai poate renunta la ea, afara de cazul cand dovedeste ca executarea in continuare a mandatului i-ar fi pricinuit lui insusi o paguba insemnata.

Mostenitorii testatorului nu pot revoca mandatul conferit executorului, acesta incetand numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. Atributiile executorului sunt limitate prin lege. Daca testatorul nu a instituit un executor, cei chemati sa execute dispozitiile testamentare sunt succesorii universali ai defunctului, dar atributiile acestora nu sunt limitate prin lege. Pentru a putea indeplini aceste atributii, executorul testamentar trebuie sa fie citat in cadrul procedurii succesorale notariale, alaturi de mostenitori. Atributiile sunt reglementate de lege in mod diferit, dupa cum testatorul i-a conferit sau nu “posesiunea” sau sezina:

• Atributii generale, minimale, care se exercita de orice executor testamentar care a acceptat aceasta sarcina. El are dreptul si obligatia de a supraveghea si de a asigura executarea dispozitiilor testamentare. In acest scop:

- trebuie sa staruie ca notarul public competent sa faca inventarierea bunurilor succesorale, conform articolului 70 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notariala

- cand exista mostenitori (legali sau testamentari) minori, interzisi sau absenti, executorul testamentar trebuie sa ceara punerea sub sigiliu (ori predarea unui custode) a bunurilor pentru care exista pericol de instrainare, pierdere, inlocuire sau distrugere

- daca s-a contestat in justitie validitatea testamentului sau doar a unor dispozitii, el are dreptul sa intervina in proces pentru a sustine validitatea lor; poate, de asemenea, sa intenteze o actiune pe cale principala impotriva persoanelor care contesta testamentul si care sunt obligate sa il execute.

• Atributii speciale ale executorului testamentar cu sezina:

- conform codului civil testatorul poate “sa le dea de drept in posesiune, toata sau numai o parte din averea sa mobila, pentru un timp care nu va trece peste un an de la moartea sa”, ceea ce inseamna ca i-a acordat sezina. In virtutea sezinei conferite, executorul are de drept, deci fara nici o formalitate prealabila, puterea de a detine bunuri ale succesiunii

- certificatul de executor testamentar pe care il elibereaza notarul public trebuie sa precizeze calitatea de sezinar a executorului, bunurile mobile – toate sau partea – pe care le poate detine in aceasta calitate, durata sezinei si sarcinile pe care este chemat sa le indeplineasca. Bunurile sunt tinute in numele mostenitorilor, care sunt adevaratii proprietari si posesori, sezina fiind o simpla detentie precara. Imobilele, precum si fructele si veniturile generate de acestea dupa deschiderea mostenirii nu pot forma obiectul sezinei.

- Executorul sezinar poate proceda la predarea catre legatari a bunurilor mobile pe care le detine si care formeaza obiectul unor legate cu titlu particular, necontestate de succesorii universali

- Daca legatul cu titlu particular are ca obiect o suma de bani sau bunuri care urmeaza sa fie procurate pentru a fi predate legatarului cu titlu particular, iar sumele din mostenire nu sunt indestulatoare, executorul va cere vinderea bunurilor mobile succesorale si, fiind sezinar, va avea dreptul sa incaseze pretul obtinut in vederea achitarii legatelor. Cererea de vanzare se adreseaza succesorilor care au dobandit prin mostenire proprietatea bunurilor in cauza, iar in caz de refuz din partea lor, vanzarea se va face prin justitie.

- Executorul testamentar sezinar poate urmari pe debitorii mostenirii si incasa creantele succesorale. El nu poate plati datoriile succesorale, fara imputernicire in acest sens data prin testament., si nici nu poate fi urmarit de creditori.