Dreptul de acrescamant

Codul civil prevede doua exceptii, cand de ineficacitatea legatelor profita alte persoane decat cele mentionate, si anume:

- in cazul unei substitutii vulgare (art.804 C. civil), cand de legatul ineficace va profita persoana indicata (substituita) de testator, pentru cazul in care primul legatar nu poate sau nu voieste sa primeasca legatul;

- in cazul in care testatorul lasa un legat cu titlu particular la mai multi legatari (legatul conjuctiv), cand opereaza propriu-zis dreptul de acrescamant.

Daca testatorul lasa un legat particular la mai multi legatari, cu scopul de a conferi fiecaruia o vocatie asupra intregului legat, iar unul din legatari nu poate sau nu voieste sa culeaga legatul, de partea acestuia vor profita ceilalti colegatari particulari, iar nu mostenitorii sau legatarii universali ori cu titlu universal.

Altfel spus, daca toti legatarii particulari inteleg sa culeaga legatul, la care aveau o chemare eventuala la intregul obiect, acesta se va imparti intre ei, in parti egale. Daca numai unii din legatari culeg legatul, partea celui ce nu voieste sau nu poate sa primeasca legatul va mari, prin acrescamant, partea celor ce primesc legatul.

Art 929 Cod Civil prevede ca obiectul legatului va reveni in intregime aceluia dintre colegatari care va veni efectiv la mostenire, ori se va imparti intre doi sau mai multi dintre colegatari, care ar veni impreuna la mostenire, fara a se scadea partea cuvenita colegatarului sau colegatarilor care n-ar voi sau n-ar putea sa vina la mostenire (predecedati, renuntatori, incapabili de a primi etc.), parte care va face sa creasca in mod corespunzator emolumentul legatarilor acceptanti.

Textul se refera numai la cazurile in care unul dintre legatarii particulari nu culege legatul datorita: incapacitatii, refuzului si mortii produsa inaintea testatorului. Cu toate acestea, dreptul de acrescamant opereaza in toate cazurile in care, din orice motiv, unul dintre legatari nu primeste legatul (revocare, caducitate, nulitate).

 Dreptul de acrescamant opereaza si asupra sarcinilor, in sensul ca sarcina care afecta legatul ineficace va trebui sa fie executata in intregime de cei care iau efectiv bunul sau bunurile legate cu aceasta sarcina.

Dreptul de acrescamant opereaza identic si in cazul mostenirii legale, partea cuvenita mostenitorului nedemn sau renuntator sporind partea celorlalti comostenitori acceptanti. Dreptul de acrescamant se naste numai atunci cand ne aflam in fata unui legat conjuctiv (lasat deodata mai multor legatari particulari care au o chemare, fiecare la totalitatea obiectului lasat).

Se considera ca pentru a opera dreptul de acrescamant trebuie intrunite urmatoarele conditii:

- sa existe mai multi colegatari;

- lucrul legat trebuie sa fie acelasi;

- vointa testatorului sa fie in sensul ca fiecare colegatar are o chemare la totalitatea obiectului legat, iar nu la o fractiune din el;

- cel putin unul dintre legatari sa nu poata sau sa nu doreasca aa primi legatul.

Acest "drept de acrescamant" sau "de adaugire" opereaza de drept si obligatoriu.

Ca o consecinta a faptului ca dreptul de acrescamant opereaza de drept si obligatoriu este ca - in lipsa unei dispozitii contrare - toti colegatarii care primesc legatul sunt obligati sa execute sarcinile care reveneau legatarilor care nu au voit sau nu au putut sa primeasca legatul. Dreptul de acrescamant este comun tuturor legatelor:  universale, cu titlu universal si cu titlu particular.