Darul manual.

Exista in viata de zi cu zi acte de vointa simple, care datorita integrarii lor in rutina, nu mai par a avea valoare juridica pentru cei care le fac. Spre exemplu, daca ati intreba un specialist in drept ce reprezinta cumpararea unui bilet RATB sau a unei cartele de metrou, probabil ca raspunsul ar fi: este un contract de vanzare cumparare. E drept, juridic asa si este.

La fel, atunci cand o persoana da altei persoane cu titlu gratuit, adica fara sa ceara ceva la schimb, un obiect, atunci acea persoana realizeaza un dar manual.

Ce sunt darurile manuale

Din punct de vedere juridic darurile manuale sunt o varietate a donatiei, caracterizata prin faptul ca bunul obiect al donatie este inmanat – transmis, la momentul manifestarii vointei celui care da. De altfel, darurile manuale sunt reglementate in codul civil la art. 644, ca mod de dobandire al proprietatii.

Ca donatie, darul manual va trebui sa indeplineasca toate formele ce privesc reductiunea, raportul, insa nu si forma autentica, reprezentand sub acest aspect o exceptie de la regula. Persoanele care pot primi donatii , dar nu au exercitiul dreptului lor – asa cum sunt minorii sau incapabilii, vor primi donatia daca trasnmiterea (traditiunea) bunului va fi facuta reprezentantilor lor legali, cu incuviintarea ocrotitorilor sau a autoritatii tutelare acolo unde este cazul.

Obiectul darurilor manuale

Din cauza regulii traditiunii, darurile manuale nu pot avea ca obiect bunuri imobile (o casa sau un teren), bunuri mobile incorporale (precum un drept de creanta, un drept de proprietate intelectuala, un fond de comert), sau bunuri viitoare, in aceasta ultima situatie nefiind indeplinita conditia traditiunii la momentl manifestarii vointei din moment ce bunul nu are o existenta actuala.

Prin exceptie, pot face obiectul darurilor manuale titlurile la purtator, care se asimileaza bunurilor mobile corporale, precum si biletele la banca, daca sunt transmise “de la mana la mana”.

Exemple concrete de daruri manuale

Practica juridica a aratat ca un autovehicul poate poate forma obiectul unui dar manual. Pentru a fi valabil darul este necesara indeplinirea catorva conditii. Astfel, darul va fi valabil chiar si fara sa existe un act scris, daca proprietarul – cel care da – inmaneaza definitiv cheile masinii celui care primeste. Nu va constitui dar manual inmanarea cartii de identitate, fiind esential ca cel care primeste sa poata intra efectiv in posesia si folosinta bunului. Ori traditiunea cartii de identitate nu are acest efect. Bineinteles, va fi necesara inscrierea dreptului de proprietate este obligatorie si radierea de pe numele proprietarului si inmatricularea autovehicului pe numele celui caruia i s-a facut darul. Daca donatorul refuza sa se prezinte la aceste formalitati, atunci cel care a primit darul este indreptatit sa se adreseze justitiei pentru obligarea donatorului la realizarea formei de publicitate cerute de lege.

Pot forma obiectul darului manual si sumele depuse la CEC de catre parinti in carnete constituite pe numele copiilor, cu exceptia cazului in care parintii dovedesc ca depunerea nu s-a facut cu scopul ca banii sa iasa din patrimoniul propriu si sa intre definitiv in patrimoniul copiilor. Un astfel de carnet facut in interesul copilului, poate constitui dar manual, chiar daca este trecuta o clauza de imputernicire pe numele unuia sau ambilor parinti.

Darurile de nunta

Legea nu prevede o astfel de notiune, insa practica o intalneste foarte des. Astfel, bunurile primite cu titlul de dar de nunta se considera a fi bunuri comune ale sotilor, chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre soti, copilului lor. Aceasta solutie se bazeaza pe prevederile art.30 din Codul familiei conform carora bunurile dobandite in cursul casatoriei sunt bunuri comune ale sotilor.

Daca insa, bunul sau bunurile sunt transmise de parinti copilului lor (unul dintre soti), dupa oficializarea casatoriei si nu cu ocazia acestui eveniment, legea prezuma ca bunul este propriu respectivului sot, si nu amandurora. Solutia reiese din art. 31 lit.b al Codului familiei, care statueaza ca bunurile dobandite in cursul casatoriei prin donatie sunt ale sotului care le-a primit cu exceptia cazului in care cel care a donat precizeaza expres ca a donat ambilor soti.

Darurile obisnuite, reglementate de art. 759 C.civ., asa cum sunt cadourile primite la aniversari, sarbatori, botez sunt considerate bunuri comune, prin exceptie de la prevederile codului familiei.

Dovada darurilor manuale

Chiar daca acordul de vointa se considera perfectat in momentul traditiunii bunului ce face obiectul darului manual, legea cere pentru dovedirea acestuia – ad probationem - un inceput de dovada scrisa, care sa poata fi completat cu prezumtii si martori, conform art. 1191 C.civ. avand in vedere ca cel care a primit este posesor si beneficiaza de prezumtia de posesie asupra unui bun mobil statuata in art 1909 C. Civ, prezumtie de proprietate, el nu va fi obligat sa faca dovada darului manual. Insa succesorii celui care a donat, sunt obligati la aceasta, ei putand dovedi cu orice mijloc de proba ca de fapt bunul ce face obiectul darului a fost furat, ori pierdut.

Articolul urmator: Mamele cu profesii liberale, obligate sa nasca pe banii lor