Darul manua;

Darul manual este o formă specială de donaţie care are ca obiect bunuri mobile corporale penru formarea şi validitatea căreia, pe lângă acordul de voinţă al părţilor în scopul transferării şi respectiv al dobândirii unui drept cu titlu gratuit, este necesară tradiţiunea, adică predarea efectivă, materială a bunului. În cazul special al darului manual, efectuarea tradiţiunii realizează transmiterea proprietăţii, acordul de voinţă fiind materializat în tradiţiunea însăşi.În legatură cu proba darului manual, este de precizat faptul că, în ipoteza în care donatorul sau moştenitorii nu recunosc însăşi validitatea darul manual, sarcina probei le incumbă, ei urmând să dovedească faptul că donatarul a furat obiectul sau că acesta a ajuns în posesia frauduloasă ori precară a donatarului.

Bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Conform art. 1011 alin (4) C.civ, darul manual se încheie valabil prin acordul de voinţă al părţilor, însoţit de tradiţiunea bunului. Plafonul valoric al bunurilor mobile corporale prevazut de art. 1011 alin (4) va fi actualizat periodic prin hotărâre a Guvernului.

Darul manual face parte din categoria contractelor reale.Acesta constituie o excepţie de la regula că donaţiile se fac sub sancţiunea nulităţii, prin act autentic. Darul manual, ca formă de realizare a donaţiei, poate fi afectat de sarcini, pe care donatarul este ţinut este ţinut să le aducă la îndeplinire, în caz contrar, donatarul având dreptul să ceară, fie executarea lor, fie rezoluţiunea donaţiei.

Darurile de nuntă reprezintă o aplicaţie specială a darului manual. Darurile de nuntă sunt bunuri comune ale soţilor, chiar dacă au fost facute de părinţii unuia dintre soţi. Donaţiile făcute ulterior nunţii sunt considerate bunuri proprii ale soţului în favoarea căruia au fost facute.Donaţiile facute de parintele unui soţ, ulterior festiviţăţii nunţii, sunt considerate bun propriu al copilului său.Doar dacă dispunătorul precizează neechivocc că a înţeles să îi gratifice pe ambii soţi, bunul va deveni comun.

Poate constitui dar manual depunerea de către părinţi a unei sume de bani la bancă sau altă instituţie de credit pe numele copilului lor minor( sau major), astfel încât, devenind fară nicio altă formalitate proprietatea copilului, chiar dacă în instrumentul de economisire s-a prevăzut o clauză de împuternicire în favoarea unuia dintre părinţi, suma respectivă nu mai face parte din bunurile comune ale soţilor şi nu formează obiectul partajului laîncetarea comunuităţii, doar dacăse dovedeşte că depunerea pe numele copilului nu s-a făcut cu intenţia ca suma să iasă din patrimoniul comun al soţilor. Prin urmare, sarcina probei revine celui care contestă intrarea sumei în patrimoniul copilului. Până la dovada contrară, caracterul de liberalitate(donaţie) a depunerii se prezumă, copilul fiind titularul instrumentului de economisire.

Cu toate că darul manual se perfectează prin faptul predării şi, ca atare, fiind o chestiune de fapt poate fi dovedită prin orice mijloace de probă, pentru donator şi succesorii săi, în vederea dovedirii actului juridic al darului manual,se cere existenţa unui înscris sau început de dovadă scrisă care poate fi completată cu martori sau prezumţii, conform regulilor generale în materie de probe.