Decizia 2/04.04.2011 privind calitatea procesuala pasiva a statului român prin Ministerul Finantelor Publice sau a unitatilor administrativ-teritoriale în actiunile având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII - Dosar nr. 1/2011

 Rodica Aida Popa - vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului

Lavinia Curelea - presedintele Sectiei civile si de proprietate intelectuala

Gabriela Victoria Bîrsan - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal

Anton Pandrea - presedintele Sectiei penale

Adrian Bordea - presedintele Sectiei comerciale

Adina Nicolae - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala, judecator raportor

Raluca Moglan - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Carmen Georgeta Negrila - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Alina Macavei - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Mihaela Tabârca - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Cristina Iulia Tarcea - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Maria David - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Sorin Pascu - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Rodica Susanu - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Alina Iuliana Tuca - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Bianca Elena Tandarescu - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Danut Cornoiu - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Florentin Sorin Dragut - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Andreea Constanda - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Mariana Ghena - judecator la Sectia penala

Sofica Dumitrascu - judecator la Sectia penala

Eugenia Marin - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Iuliana Pusoiu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Iulia Manuela Cîrnu - judecator la Sectia comerciala

Minodora Condoiu - judecator la Sectia comerciala

Completul competent sa judece recursul în interesul legii, care formeaza obiectul Dosarului nr. 1/2011 este constituit conform art. 3306 alin. 1 si 3 din Codul de procedura civila, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, si art. 271 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin Hotarârea Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.

Sedinta completului este prezidata de doamna judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror-sef Antonia Eleonora Constantin.

La sedinta de judecata participa magistratul-asistent-sef de la Sectia civila si de proprietate intelectuala, doamna Mihaela Calabiciov, desemnata în conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie privind calitatea procesuala pasiva a statului român prin Ministerul Finantelor Publice sau a unitatilor administrativ-teritoriale în actiunile având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii si a pus concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili ca, în situatia actiunilor având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra masei succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva, întrucât nu exista un raport juridic obligational între el si reclamant atât timp cât nici statul si nicio alta persoana, cu exceptia reclamantului, nu invoca un drept asupra mostenirii, persoana interesata având la îndemâna procedura notariala reglementata de Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.

 ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constata urmatoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitara

Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca, în practica judiciara, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului român prin Ministerul Finantelor Publice sau a unitatilor administrativ-teritoriale, în actiunile având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale.

2. Examenul jurisprudential

Prin recursul în interesul legii se arata ca, în urma verificarii jurisprudentei la nivelul întregii tari, au fost identificate cauze civile în care reclamantii, fara parcurgerea procedurii succesorale notariale pentru recunoasterea vocatiei lor succesorale concrete, au solicitat sa se constate calitatea lor de unici mostenitori.

În toate aceste situatii, întrucât succesiunile nu erau vacante, iar statul român sau unitatea administrativ-teritoriala nu au opus un drept propriu asupra succesiunii si nici nu existau alti mostenitori legali sau testamentari în cauza cu exceptia reclamantilor, s-a pus problema calitatii procesuale pasive a pârâtilor chemati în judecata.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti

Examenul jurisprudential a relevat ca, în practica instantelor judecatoresti, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului român prin Ministerul Finantelor Publice în litigiile având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, identificându-se, astfel, 3 orientari:

3.1. Într-o prima orientare a practicii, instantele au considerat ca, în actiunile cu acest obiect, statul nu are calitate procesuala pasiva, întrucât nu este persoana obligata în raportul juridic dedus judecatii si nici persoana fata de care reclamantul sa poata stabili existenta unui drept potrivnic.

S-a apreciat, pe de-o parte, ca statul român, prin Ministerul Finantelor Publice, poate avea calitate procesuala pasiva în aceste actiuni numai atunci când mostenirea este vacanta, situatie ce trebuie atestata fie prin certificatul de vacanta succesorala eliberat de notarul public, fie prin hotarârea instantei de judecata, iar, pe de alta parte, ca, întrucât în cauza nu mai sunt alti mostenitori carora reclamantul sa le poata opune litigios dreptul sau si nici nu este o succesiune vacanta, partea se poate adresa, pentru realizarea dreptului sau, notarului public, conform procedurii prevazute de dispozitiile din Legea nr. 36/1995.

3.2. Într-o a doua orientare a practicii, instantele au considerat ca, dimpotriva, statul are calitate procesuala pasiva în actiunile cu acest obiect, întrucât, în lipsa de mostenitori legali sau testamentari, acesta este singurul care ar putea contesta dreptul reclamantului, în calitatea sa de titular al mostenirii vacante, în lumina dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 36/1995.

În acest sens s-a argumentat, pe de o parte, ca, asa cum constatarea existentei unei succesiuni vacante si a componentei acesteia se poate face si de catre instanta judecatoreasca în mod direct în lipsa certificatului de vacanta succesorala eliberat de notarul public, tot astfel, instanta poate constata calitatea de unic mostenitor a unui succesibil, indiferent daca vocatia acestuia îsi are izvorul în lege sau în manifestarea de ultima vointa a defunctului, iar, pe de alta parte, ca, potrivit art. 680 din Codul civil, în lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec în proprietatea statului.

3.3. Într-o a treia orientare a practicii, instantele au considerat ca, în situatia actiunilor având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, calitatea procesuala pasiva apartine consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale în a carei circumscriptie se afla imobilele din masa succesorala, deoarece, în cazul în care o succesiune ar fi vacanta, bunurile ce o compun ar urma sa intre în domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, conform Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, apreciindu-se în acest sens ca atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului are consiliul local, dupa cum rezulta din art. 36 alin. (2) lit. c) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.

4. Opinia Procurorului general

În situatia actiunilor având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor, atunci când mostenirea nu este vacanta si nici nu exista alti mostenitori legali sau testamentari în cauza, statul nu are calitate procesuala pasiva, întrucât nu este parte în raportul juridic concret, obligational, de drept substantial, dedus judecatii.

Astfel, statul nu are vocatie succesorala concreta la succesiunea autorului reclamantului si nu poate pretinde drepturi asupra patrimoniului succesoral atât timp cât premisa art. 680 din Codul civil, respectiv cea a lipsei totale sau partiale a mostenitorilor legali sau testamentari nu numai ca nu este realizata, dar este înlaturata de însusi reclamantul care pretinde ca este unicul mostenitor.

Prin urmare, vocatia succesorala abstracta nu îi confera statului legitimare procesuala pasiva în astfel de cauze, întrucât vocatia sa succesorala este subsidiara vocatiei succesorale a rudelor si a eventualilor legatari universali, potrivit art. 680 din Codul civil.

În consecinta, în situatia actiunilor având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra masei succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva, întrucât nu exista un raport juridic obligational între el si reclamant, atât timp cât nici statul si nicio alta persoana, cu exceptia reclamantului, nu invoca un drept asupra mostenirii, persoana interesata având la îndemâna procedura notariala reglementata de Legea nr. 36/1995.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Judecatorul raportor, prin raportul întocmit în cauza, a apreciat, în esenta, ca, statului nu-i poate fi legitimata pozitia procesuala de pârât în astfel de litigii decât în masura în care pe seama acestuia a fost emis certificat de vacanta succesorala pentru tot sau parte din mostenire, în sensul dispozitiilor art. 680 din Codul civil, cererea de constatare a calitatii de unic mostenitor având în acest caz si valoarea de contestare a valabilitatii unui asemenea certificat si asigurând astfel interesul atragerii în proces a statului (iar legat de acest interes, calitatea procesuala pasiva).

În absenta unui asemenea certificat, nu exista conflict între parti aflate pe pozitii de contrarietate juridica si deci statului nu i se poate opune, în calitate de pârât, pretentia reclamantului asupra unei mosteniri fata de care statul este tert.

6. Înalta Curte

Functia dreptului procesual consta, în principal, în a asigura sanctiunea dreptului civil material, ceea ce înseamna ca pozitia de reclamant în cadrul litigiului apartine titularului dreptului subiectiv civil afirmat, în timp ce calitatea procesuala pasiva o are cel obligat în acelasi raport juridic (subiectul pasiv al dreptului).

Întrucât reclamantul declanseaza procedura jurisdictionala, lui îi revine sarcina de a demonstra atât legitimarea sa procesuala, cât si pe aceea a pârâtului, respectiv faptul ca transpunerea pe plan procesual se face în legatura cu un raport juridic de drept material în care partile litigiului au calitatea de titular al dreptului si, în mod corespunzator, al obligatiei corelative.

La rândul ei, instanta are obligatia verificarii din oficiu a cadrului procesual subiectiv determinat de prezenta partilor în proces.

Raportat la aceste considerente de ordin teoretic, se retine ca, în situatia actiunilor analizate (vizând pretentia asupra calitatii de unic mostenitor), statului nu îi este justificata calitatea procesuala, deoarece el nu este parte în raportul juridic dedus judecatii si nu se afla într-o opozitie de interese fata de reclamant pentru a i se legitima pozitia de pârât în cadrul litigiului.

Promovând actiunea, reclamantul se prevaleaza de vocatia sa succesorala concreta la mostenirea defunctului, ceea ce înseamna ca, ab initio, este contestata orice vocatie a statului, având în vedere dispozitiile art. 680 din Codul civil, potrivit carora bunurile trec la stat "în lipsa de mostenitori legali sau testamentari".

În acelasi sens sunt dispozitiile art. 85 din Legea nr. 36/1995, potrivit carora "în lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberând certificat de vacanta succesorala, dupa expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii".

Rezulta ca în absenta unui astfel de certificat de vacanta succesorala (a carui eliberare ar putea semnifica nesocotirea drepturilor mostenitorilor, în ipoteza în care acestia exista si nu au fost exheredati sau chiar exheredati fiind, daca sunt în acelasi timp si mostenitori rezervatari), statului nu-i poate fi justificata prezenta în proces în asemenea litigii.

O vocatie succesorala generala, abstracta a statului nu îi poate legitima acestuia calitatea de pârât, întrucât nu are nicio legatura cu dreptul subiectiv care este supus dezbaterii judiciare, iar reclamantul nu poate justifica atragerea în procedura jurisdictionala a unei parti careia nu are motive sa îi opuna dreptul afirmat si nici aceasta din urma, motive de a contesta dreptul pretins de catre reclamant.

Asadar, pentru ca statului sa i se recunoasca legitimare procesuala pasiva în litigii de genul celor analizate este necesar sa fi fost eliberat certificat de vacanta succesorala, fie privitor la întreaga masa succesorala, prin nesocotirea drepturilor mostenitorului legal rezervatar (cel care se pretinde unic succesor), fie sa existe vacanta succesorala pentru parte din mostenire, atunci când defunctul, desi lasa mostenitori (legali sau testamentari), acestia nu au vocatie la întreaga mostenire, ci doar la parte din ea, restul revenind statului cu titlu de mostenire vacanta.

Sub acest aspect, trebuie observat ca statul poate avea vocatie succesorala concreta nu doar în cazul lipsei totale a mostenitorilor legali sau testamentari, ci si atunci când, de exemplu, prin testament s-au instituit unul sau mai multi legatari cu titlu particular, având în vedere ca acesti legatari nu au vocatie la patrimoniul succesoral, ci doar la bunurile care fac obiect al legatului. De asemenea, vocatia statului poate subzista si alaturi de legatarii cu titlu universal daca aceste legate nu epuizeaza masa succesorala si chiar în prezenta mostenitorilor legali rezervatari care au fost exheredati (având în vedere ca acestia culeg rezerva, iar statului îi revine cotitatea disponibila).

Deci, statului nu îi poate fi legitimata pozitia procesuala de pârât în astfel de litigii decât în masura în care pe seama acestuia a fost emis certificat de vacanta succesorala pentru tot sau parte din mostenire, în sensul dispozitiilor art. 680 din Codul civil, cererea de constatare a calitatii de unic mostenitor având în acest caz si valoarea de contestare a valabilitatii unui asemenea certificat si asigurând astfel interesul atragerii în proces a statului (iar legat de acest interes, calitatea procesuala pasiva).

În absenta unui asemenea certificat, nu exista conflict între parti aflate pe pozitii de contrarietate juridica si deci statului nu i se poate opune, în calitate de pârât, pretentia reclamantului asupra unei mosteniri fata de care statul este tert.

Pentru considerentele aratate, în temeiul art. 3307 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,

 ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 În numele legii

 D E C I D E:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si, în consecinta:

stabileste ca, în situatia actiunilor având ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanta succesorala.

Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila.

Pronuntata în sedinta publica, astazi, 4 aprilie 2011.

 VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

RODICA AIDA POPA Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Calabiciov